Academia Română organizează marți, 7 mai 2019, începând cu ora 10, două evenimente culturale, respectiv Sesiunea comemorativă „Academician Mihnea Gheorghiu – 100 de ani de la naștere” și Sesiunea științifică „Românii din sudul Dunării – Istorie și actualitate“.
Sesiunea comemorativă „Academician Mihnea Gheorghiu – 100 de ani de la naștere“ se va desfășura în Aula Academiei Române, începând cu ora 10. Sesiunea va fi condusă de acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române și președinte al Secției de arte, arhitectură și audiovizual.
Despre bogata activitate a scriitorului, traducătorului, dramaturgului şi cineastului Mihnea Gheorghiu vor vorbi membri ai Academiei Române, cineaști, teatrologi, critici de artă, actori, scriitori, colegi, prieteni și colaboratori, între care se numără pictorul Eugen Mihăescu, membru de onoare al Academiei Române, prof. Laurențiu Damian, președinte al Uniunii Cineaștilor, prof. Valeriu Râpeanu, prof. Adrian Silvan Ionescu, directorul Institutului de Istoria Artei al Academiei Române, Dinu Săraru, prof. Titus Vîjeu, prof. Alexa Visarion, dr. Lucian Sinigaglia, dr. Emil Boroghină.
Evenimentul din Aula Academiei Române se va încheia cu un recital al actriței Adela Mărculescu, din ciclul de poeme „Anna-Mad“, publicat de Mihnea Gheorghiu în 1942, și cu proiecția filmului „Tănase Scatiu“, scenariul Mihnea Gheorghiu, regia Dan Pița.
Cel de-al doilea eveniment, reprezentat de Sesiunea științifică „Românii din sudul Dunării – Istorie și actualitate“, va avea loc în Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu“ al Bibliotecii Academiei Române, din CaleaVictoriei, 125. Sesiunea va fi deschisă de acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, și de actorul Ion Caramitru, președintele Societății de Cultură Macedo-Română.
Constituită pe 23 septembrie 1879 la iniţiativa unor remarcabile personalităţi politice şi culturale ale vremii precum Titu Maiorescu, Mihail Kogălniceanu, V.A. Urechia, Dimitrie Brătianu, mitropolitul primat Calinic Miclescu, Ion Ghica, Vasile Alecsandri, Societatea de Cultură Macedo-Română a fost oficializată prin Decretul domnesc nr. 1289 semnat de Carol I la 15 aprilie 1880 și avea să joace un rol important în dobândirea drepturilor populației românești din sudul Dunării.
Astfel, Societatea a avut o contribuție semnificativă în recunoaşterea oficială a naţionalităţii române din Imperiul Otoman, la data de 9/22 mai 1905, când Sultanul Abdul Hamid emitea Iradeaua (decretul) prin care populația românească din Macedonia era recunoscută în mod oficial și legal ca naționalitate românească cu drepturi civile, comunale, școlare și bisericești.
De-a lungul timpului, Societatea Cultură Macedo-Română a avut un rol deosebit în crearea şi funcţionarea a circa 120 de şcoli de nivel primar sau liceal, răspândite în ţările balcanice, precum şi a bisericilor româneşti din această zonă. Pentru aceste instituţii, Societatea a tipărit şi răspândit în mod gratuit manuale, cărţi de cult, atât în dialectul aromân, cât şi în limba literară.
Societatea de Cultură Macedo-Română îşi propune să contribuie la conservarea şi cultivarea dialectului aromân, a tradiţiilor specifice, a culturii aromânilor şi la păstrarea unităţii lor spirituale. Societatea sprijină contactele şi legăturile culturale cu aromânii de pretutindeni şi cu popoarele în mijlocul cărora trăiesc și dorește în mod deosebit păstrarea identităţii românești prin cunoaşterea de către tânăra generaţie a dialectului, a culturii şi tradiţiilor aromâneşti prin şcoală, precizează comunicatul transmis de Academia Română.
Sesiunea științifică organizată de Academia Română deschide seria de evenimente din cadrul Săptămânii culturii macedo-române, 7-10 mai 2019.
