Studiu Horváth
– Creșterea bugetelor vizează dezvoltarea unor proiecte de AI generativ (GenAI), mai ales în departamentele care se ocupă de IT, servicii interne, servicii pentru clienți, logistică, management, marketing, vânzări și altele.
– Principalele efecte care sunt așteptate de pe urma implementării soluțiilor AI sunt: (1) eficiență sporită a business-ului; (2) sprijin mai bun în luarea deciziilor; (3) noi modele de business / potențial de creștere a vânzărilor.
Bugetele pentru inteligență artificială (AI) au fost mărite de circa 70% dintre companiile vest-europene în 2024, în mod substanțial (cu peste 30%), față de 2023, arată răspunsurile a peste 150 de executivi din mari companii occidentale. În același timp, doar 5% dintre aceste firme – cu cifre de afaceri anuale de peste 200 de milioane de euro și mai mult de 200 de angajați – își vor reduce bugetele pentru AI în acest an.
Acestea se numără între principalele concluzii ale studiului „Mastering the AI revolution with a competitive edge”, realizat de Horváth – companie de consultanță în management cu 40 de ani de experiență internațională, prezentă și în România, din 2005. Studiul a arătat că cele mai consistente creșteri de bugete alocate AI se constată în sectorul industrial, comparativ cu cel al comerțului și serviciilor, iar bugetele sunt cu atât mai mari, cu cât crește dimensiunea unei companii, ca cifră de afaceri și ca număr de angajați.
Suplimentarea bugetelor va merge, cu precădere, înspre proiecte de AI generativ – model de învățare automată, care nu doar că înțelege și recomandă informații, dar poate crea conținut original precum texte (de la simple postări social media până la analize complexe și strategii de business), imagini, muzică, cod de programare și altele. Companiile vor încerca, în principal, să: (1) apeleze la consultanți externi pentru utilizarea GenAI; (2) ofere training în GenAI managerilor; și (3) să analizeze potențialul AI pentru dezvoltarea companiei.
Una dintre concluziile studiului arată că utilizarea aplicațiilor AI devine din ce în ce mai răspândită în cadrul companiilor, acestea putând fi folosite fără sprijinul departamentelor de IT care rămân, totuși, principalele beneficiare ale creșterilor de bugete pentru AI. Pe locurile următoare se situează departamente care se ocupă de servicii interne, servicii pentru clienți, logistică, management, marketing, vânzări și altele. Departamentele în care inteligența artificială se folosește cel mai puțin sunt: achiziții, HR și cel financiar.
În privința impactului așteptat în urma implementării AI, răspunsurile executivilor chestionați denotă, deocamdată, un grad de incertitudine. Pe o scală de la -5 (puternice efecte negative) la +5 (puternice efecte pozitive), cu toate că nimeni nu a oferit valențe negative (răspunsuri de la -5 la 0) soluțiilor AI, niciuna dintre îmbunătățirile așteptate nu a întrunit nici punctaj maxim, nici peste 4. Totuși, studiul Horváth a scos în evidență o ierarhizare a ceea celor mai așteptate efecte legate de utilizarea inteligenței artificiale: (1) eficiență sporită business-ului; (2) sprijin mai bun în luarea deciziilor; și (3) noi modele de business / potențial de creștere a vânzărilor.
Potrivit studiului Horváth, există două arii în care impactul AI este așteptat a fi semnificativ. Pe de-o parte, este vorba de piața muncii, unde 77% dintre respondenți consideră că „în viitor, valoarea angajaților va depinde în mare măsură de abilitățile și experiența lor AI”, în timp ce convingerea că GenAI va aduce o schimbare majoră în programele de studii urcă până la 89%. Pe de altă parte, peste 80% dintre respondenți se așteaptă ca GenAI să aibă un impact puternic pozitiv sau în general pozitiv asupra sustenabilității mediului.
În ceea ce privește riscurile asociate cu utilizarea AI, executivii chestionați de Horváth se tem cel mai mult de: (1) imposibilitatea garantării protecției datelor; (2) criminalitate informatică; (3) creșterea conflictelor sociale; (4) diminuarea șanselor profesionale pentru cei care nu vor avea competențe AI; și (5) lipsa de transparență a informațiilor, care va duce la dezinformare.
„Toți executivii chestionați de noi consideră că utilizarea inteligenței artificiale are importanță strategică în dezvoltarea companiilor, dar mulți au încă dificultăți în a identifica domeniile de activitate unde impactul AI va fi semnificativ. Astfel, creșterea bugetelor este o veste bună, dar fără concentrarea eforturilor pe domenii cheie și fără setarea corectă a așteptărilor, există riscul ca rezultatele să nu fie cele anticipate. În schimb, managerii de top din companii sunt convinși că piața muncii va suferi schimbări majore și doresc să investească în pregătirea angajaților, a căror valoare va crește odată cu dobândirea de aptitudini legate de AI”, consideră Daniel Ioniță, Managing Consultant, Horváth România.
La realizarea studiului au participat peste 150 de executivi (dintre care 41% la nivel de membru de board și/sau directori generali și 36% manageri de divizii), din industrie, comerț și servicii, care activează în Germania, Marea Britanie, Franța, Italia, Spania și Danemarca.
