Studiul național al culturii emoționale la locul de muncă continuă colectarea răspunsurilor. Datele acumulate până în prezent conturеază deja un tablou clar şi consecvent al realității emoționale din organizațiile româneşti.
Proiectul „Emoții la Muncă”, primul studiu național al culturii emoționale la locul de muncă din România, inițiat de EIRomania, HR Hub şi Lumea D&I, se află în faza activă de colectare a datelor. Cu 75% dintre respondenți femei şi o reprezentare semnificativă din sectoare precum tehnologie și BPO, datele acumulate permit deja identificarea unor tendințe cu un grad ridicat de consistență. Cele prezentate mai jos sunt preliminare şi acoperă doar câteva dintre categoriile analizate. Imaginea completă, cu statistici şi interpretări pentru fiecare industrie, va fi disponibilă odată cu lansarea rezultatelor finale.
Un decalaj structural între realitate şi aşteptări
Productivitatea şi sentimentul de valorizare sunt stările pozitive dominante în răspunsurile colectate, la ambele genuri şi în majoritatea sectoarelor. Sub acest strat apare în schimb un tipar consistent: starea emoțională reală se situează, în mod sistematic, sub nivelul pe care respondenții îl consideră rezonabil sau ideal. Acest decalaj nu este o excepție izolată, ci o trăsătură structurală care traversează industrii, generații şi tipuri de angajare.
Femeile raportează mai frecvent anxietate, cu precădere în sănătate, tehnologie, financiar şi sectorul public, iar în industriile tradițional masculine menționează mai des sentimentul de a fi tratate incorect sau subvalorizate. Bărbații sunt mai expuşi epuizării fizice şi emoționale. Epuizarea apare ca problemă comună în sectoarele cu presiune ridicată, financiar, tehnologie, sănătate, la ambele genuri, ceea ce indică factori sistemici, nu individuali.
Trei teme ce revin indiferent de sector
Feedback-ul calitativ colectat de la expatriați, angajați din sectorul public şi profesionişti din tehnologie relevă trei surse dominante ale stării emoționale la locul de muncă.
Autonomia şi încrederea sunt cel mai frecvent invocate ca sursă de energie şi productivitate: a fi tratat ca expert, a lucra fără micromanagement, a avea putere de decizie reală. Recunoaşterea, nu neapărat financiară, ci vizibilitatea contribuției şi sentimentul că munca da, contează, apare ca motor direct al motivației şi al angajamentului pe termen lung. Claritatea, sau absența ei, este principala sursă de anxietate: priorități schimbătoare fără explicație, procese haotice şi lipsa de informație epuizează resursele emoționale ale angajaților mai rapid decât volumul de muncă în sine.
| „Anxietatea ími mută focusul de la decizii strategice spre reacții de urgență. Creativitatea scade. Prioritatea devine evitarea greşelilor, nu explorarea ideilor mai bune.” Respondent, sector Tehnologie |
| „Sunt un strateg aproape dezangajat pentru că sunt condus de rezultate care vin rar şi pentru că timpii de aprobare sunt prea lungi.” Respondent, Expatriat activ în România |
Profile sectoriale distincte
În tehnologie şi BPO, cel mai reprezentat sector în datele colectate până în acest moment, autonomia este apreciată acolo unde există, dar absența ei în organizații mari cu multiple straturi de management produce frustrare acută. Tratamentul incorect şi favoritismul sunt menționate frecvent, iar anxietatea legată de inteligența artificială apare ca temă distinctă.
| „Sunt stresată şi anxioasă din cauza contextului actual cu AI şi a amenințării constante asupra joburilor noastre.” Respondentă, sector Tehnologie |
Expatriații plasează empowerment-ul în centrul experienței lor profesionale pozitive, iar tratamentul incorect şi lipsa de transparență ca principale surse de dezangajare. Bărbații expatriați tind să raporteze stări mai optimiste şi mai orientate spre productivitate; femeile expatriate menționează mai frecvent anxietate legată de adaptarea culturală şi de echilibrul viață-muncă.
În sectorul public, sentimentul de a fi tratat incorect, invocat în legătură cu nepotismul, dublu standardul şi lipsa meritocrației, este una dintre cele mai frecvente surse de dezangajare.
Ce urmează: tabloul complet, pentru toate industriile
Datele preliminare prezentate acoperă doar o parte din industriile şi categoriile incluse în studiu. Raportul național final va include statistici complete şi interpretări pentru toate cele zece sectoare analizate: Tehnologie, Telecom, BPO, Shared Services şi Servicii externalizate; Producție, Industrie, Automotive şi Energie; Comerț, FMCG, Industrie alimentară şi Agricultură; Marketing, Media, Comunicare, HR, Consultanță, Juridic şi Servicii profesionale; Sănătate, Farmaceutic, Biotech, Estetică şi Wellness; Financiar, Bancar, Asigurări şi Fintech; Construcții, Imobiliare şi Facility Management; Ospitalitate, Turism, Evenimente, Transport, Logistică şi Supply Chain; Sector public şi Administrație; ONG, Educație, Training, Cercetare, Servicii sociale şi alte domenii, cu segmentare pe categorii de vârstă, generații, regiuni şi niveluri de senioritate.
