Studiu Deloitte
Riscurile legate de schimbările climatice reprezintă un element tot mai important în decizia de a investi într-o companie, fiind menționate de aproximativ 90% dintre investitorii instituționali drept cel mai important factor de tip ESG (environmental, social, governance – mediu, social, guvernanță) care le influențează decizia de a plasa capital, potrivit raportului Deloitte „Building credible climate commitments – a roadmap to earning stakeholder trust”. Investitorii solicită ca organizațiile să le pună la dispoziție informații credibile cu privire la obiectivele lor de mediu înainte de a lua decizii și analizează dacă aceste obiective sunt bazate pe argumente științifice. Pe de altă parte, modul în care o companie își asumă responsabilitatea pentru gestionarea riscurilor generate de schimbările climatice, precum și planurile și procesele pregătite pentru a-și atinge obiectivele declarate de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, în conformitate cu Acordul de la Paris din 2015, sunt la fel de importante, subliniază raportul. De asemenea, investitorii solicită transparență și raportări specifice incluse în situațiile financiare ale societăților, precum și în rapoartele non-financiare.
În contextul în care tema schimbărilor climatice capătă amploare, tot mai multe companii își anunță obiectivele de a-și reduce amprenta de carbon, numărul celor care s-au angajat public să atingă nivelul de zero emisii nete triplându-se în 2020 față de 2019, potrivit raportului. Această tendință este determinată nu numai de presiunea exercitată de investitori, ci și de cerințele tot mai mari ale tuturor părților interesate (stakeholders), de la clienți și angajați, la factori de decizie politică, ONG-uri și activiști.
Clienții sunt tot mai atenți la angajamentele de sustenabilitate ale companiilor și țin cont de acestea, deoarece vor să achiziționeze produse pe care le consideră sustenabile, arată raportul. De asemenea, ei iau decizii astfel încât obiceiurile lor de consum să nu afecteze mediul în mod negativ, deoarece se tem de impactul global al schimbărilor climatice. Acest aspect este valabil nu numai în cazul companiilor orientate către clienți persoane fizice, ci și în cazul relațiilor cu alte companii (business-to-business), în care se pune tot mai mult accentul pe sustenabilitate de-a lungul întregului lanț de aprovizionare. Numeroase companii au adoptat coduri de conduită pentru furnizorii lor și monitorizează riscurile și performanța în linie cu acestea.
Angajații sunt o altă categorie de stakeholderi care așteaptă angajamente și acțiuni specifice din partea companiilor. Ei vor să lucreze pentru o organizație ale cărei acțiuni sprijină sau cel puțin nu afectează negativ mediul și ai cărei lideri coordonează eforturile de atingere a acestui scop, precum și să se implice în stabilirea obiectivelor de mediu ale companiei. Aproape 40% dintre reprezentanții generației Millennials menționează sustenabilitatea ca un factor important în decizia de a alege un angajator, subliniază raportul.
„Pentru a se conforma cerințelor tot mai numeroase și pentru a-și asigura în continuare accesul la finanțare, companiile trebuie să integreze principii legate diminuarea efectelor schimbărilor climatice în toate ariile lor de activitate – guvernanță, strategie, managementul riscului, indicatori și obiective. Este un proces de durată, care presupune un efort mare de planificare și necesită susținere puternică și supraveghere constantă din partea echipei de conducere. Tranziția către o economie globală cu emisii scăzute de carbon va necesita investiții anuale de aproximativ 1 trilion de dolari americani, potrivit unei evaluări făcute de Comitetul de Lucru pentru Raportare Financiară legată de Schimbările Climatice, însă studiile în domeniu sugerează că acele companii care fac deja pași în alinierea la principiile ESG au rezultate mai bune decât competitorii lor”, a declarat Sorin Elisei, Director, Deloitte România, Lider al practicilor de sustenabilitate și energie.
Raportul sugerează, de asemenea, unele măsuri pe care companiile le pot lua pentru a-și stabili angajamente de mediu credibile, pentru a respecta reglementările tot mai numeroase și pentru a câștiga încrederea stakeholderilor. O primă fază este o evaluare a impactului actual al organizației asupra mediului, incluzând emisiile directe și indirecte, dar și alte aspecte, cum ar fi serviciile furnizate, precum și a așteptărilor stakeholderilor și ale autorităților de reglementare, urmate de stabilirea unor obiective legate de mediu. Un alt pas este legat de guvernanță, deoarece organizația trebuie să-și asume răspunderea pentru atingerea angajamentelor legate de mediu, precum și să stimuleze progresul în această direcție prin integrarea acestor obiective în politicile de evaluare a performanței și de remunerare. Strategia este un alt pas de luat în considerare, iar aceasta trebuie să includă obiective pe termen lung și pe termen scurt (un an, cinci ani) legate de reducerea emisiilor și modalitățile de atingere a acestora, inclusiv transformările necesare în departamentele de creare de produse și servicii, operațiuni, resurse umane, IT, în lanțul de aprovizionare etc. În ceea ce privește managementul riscului, organizațiile trebuie să aibă o viziune cuprinzătoare asupra riscurilor fizice, a celor de tranziție și a celor legate de reputație. În cele din urmă, în ceea ce privește indicatorii și obiectivele, organizațiile trebuie să alinieze raportarea la noile standarde, să integreze indicatori legați de sustenabilitate și de mediu în planul de audit intern și să asigure o verificare a acestora cu ajutorul unor experți externi.
În prezent, este în derulare un proces de înființare a unei entități care să funcționeze ca o autoritate și să stabilească standardele de raportare în domeniu sub umbrela Fundației IFRS (International Financial Reporting Standards), mai adaugă raportul.
