Marți, 15 noiembrie, la Nusa Dua, în insula indoneziană Bali, au început lucrările reuniunii liderilor țărilor G20 și a partenerilor lor, pe fondul unei grave crize a economiei mondiale. Lucrările acestei importante reuniuni la nivel înalt sunt programate să dureze până miercuri, 16 noiembrie. Surse apropiate summitului respectiv spun că, deși nu figurează pe agenda dezbaterilor, războiul din Ucraina, cu implicațiile lui grave asupra economiei mondiale, se va afla totuși în centrul inevitabilelor dispute între reprezentanții celor 20 de țări cele mai dezvoltate ale planetei. G20 este, așa cum se știe, un forum de cooperare economică ce regrupează țările bogate și cele mai mari economii emergente, respectiv două treimi din populația lumii. În plus, aceste țări dețin 80% din bogăția produsă în lume și 75% din comerțul internațional. De pe această poziție, G20 nu are vocația de a gestiona probleme privind pacea și securitatea. Acest rol revine unor organizații cum ar fi ONU. Dar, anul acesta, criza economică are drept cauză directă războiul din Ucraina și dezbaterile sunt complementare. Situația devine și mai complicată ca urmare a faptului că Rusia, membră a G20, este agresorul. Rusia este, deci, principalul vinovat de actuala stare a economiei mondiale, subiectul-cheie al dezbaterilor din Bali.
O economie ce trebuie să facă față mai multor crize
Este evident faptul că lumea nu a reușit în totalitate să se refacă după pandemia de Covid-19 și o nouă criză, cea economică, a lovit-o în forță. Trimisul special la Bali al RFI semnalează că, la actualul summit, țările G20 se concentrează asupra insecurității alimentare care lovește grav îndeosebi țările Sudului planetei, mai vulnerabile la problemele aprovizionării cu cereale. Este știut că Rusia și Ucraina se află, spre exemplu, printre primii producători de orz, porumb și floarea-soarelui din lume. Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, în luna februarie, a destabilizat complet piața cerealelor, determinând o creștere considerabilă a prețurilor la materiile prime agricole și a alimentat o inflație ce afectează la ora actuală toate țările. Pentru a răspunde crizei alimentare, sub egida ONU a fost semnat un acord care permite Ucrainei exportul de cereale, acord care acum este amenințat de Moscova, care refuză să prelungească valabilitatea lui după termenul-limită de 19 noiembrie.
Insecuritatea alimentară nu este decât una dintre crizele cu care se confruntă planeta. Există dosarul ”fierbinte” al energiei, cel al crizei financiare care amenință îndeosebi țările cu mari datorii, apoi dosarul dramatic al schimbărilor de climă. În legătură cu acest ultim dosar al climei, nu doar COP27 poate contribui cu ceva mai mult la combaterea efectelor încălzirii Terrei, o poziție forte este așteptată și de la G20.
Marele absent, Vladimir Putin
Cu câteva zile înaintea summitului de la Bali, Vladimir Putin a informat că nu va participa la acest eveniment și că va fi reprezentat de fidelul său colaborator, șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov. Nu puțini au fost cei care s-au așteptat la absența lui Putin de la acest summit. Cum Rusia este responsabilă de crizele ce zguduie în prezent economia mondială, Vladimir Putin nu putea să fie scutit de atacuri deloc confortabile la adresa țării sale și a sa personal. Poate cu excepția Chinei sau a Indiei, care nu au condamnat invadarea Ucrainei, nu s-au alăturat sancțiunilor occidentale și continuă schimburi comerciale consistente cu Rusia.
Date fiind elementele mai sus semnalate, într-un context complicat se găsește acum președinția indoneziană din acest an a G20, una din prioritățile sale fiind, la actuala reuniune, evitarea etalării divizării lumii. Este în joc însăși credibilitatea G20.