S-au înmulțit cererile cu acest obiect în cadrul CSALB
Anul acesta Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) a primit 46 de cereri pe tema fraudării conturilor, observându-se un trend crescător al numărului de cereri în luna decembrie, creștere cauzată și de faptul că s-au înmulțit tranzacțiile online. Doar o treime (14 cazuri) dintre aceste cereri au fost acceptate de bănci spre negociere, restul au fost respinse după ce comercianții au invocat faptul că banca este terț față de obligația de restituire sau plățile au fost făcute de către consumatori care și-au divulgat informațiile personale și au introdus singuri toate datele de securitate.
Exemple de cazuri în care băncile au acceptat negocierea cu consumatorii în cadrul CSALB
Site-uri clonate / plăți online: L.S. din Iași a făcut o plată online în valoare de 40.000 de lei pe care, ulterior, a contestat-o după ce a observat că site-ul era o clonă a celui original. În urma negocierii din cadrul CSALB, banca a oferit, ca gest comercial, suma de 20.000 de lei. S-a menționat în hotărâre că, dacă prejudiciul va fi recuperat ca urmare a acțiunii Poliției, consumatorul se obligă să restituie suma încasată de la bancă.
Date de pe card transmise prin sms / e-mail: Consumatoarea C.L. din București a divulgat datele cardului personal ca urmare a unui anunț postat pe un website de vânzări. Prejudiciul a fost de 17.280 de lei, iar banca a oferit, ca gest comercial, suma de 8.640 de lei. Consumatorul se obligă să restituie această sumă băncii dacă își recuperează prejudiciul.
Plăți internaționale / fraudarea contului: Consumatorul F.S din Harghita a observat că, fără acordul lui, s-au efectuat plăți din contul personal către mai multe firme din Spania. Banca i-a restituit întreaga sumă (2.400 de lei) din tranzacțiile contestate. În hotărâre se menționează că banca își va recupera această sumă dacă prejudiciul este recuperat ca urmare a acțiunii penale desfășurate în acest caz.
Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB: „Problematica fraudării conturilor, a cardurilor sau furtul datelor personale atrage o mare responsabilitate atât din partea consumatorilor, cât și a băncilor. Consumatorilor le recomandăm să își verifice mai des contul, mai ales în această perioadă. Dacă nu au aplicații de online banking prin care pot face acest lucru de la distanță, o metodă ar fi și accesarea serviciilor de notificare prin sms a plăților efectuate din cont. Chiar dacă acest lucru ar presupune un comision perceput de bancă, paza bună trece primejdia rea în astfel de cazuri, iar beneficiile sunt incontestabile. Apoi, dacă au observat că le-au dispărut bani din cont, să anunțe imediat banca și Poliția și să formuleze un refuz la plata pe care o consideră frauduloasă. Băncile au responsabilitatea să rezolve cât mai repede cererile de refuz la plată venite din partea consumatorilor, astfel încât plățile efectuate în mod nelegitim să nu fie procesate și banii să nu fie transferați din conturile consumatorilor. Recomandarea noastră este ca instituțiile bancare să își optimizeze procedurile pentru blocarea plăților sesizate de consumatori ca fiind frauduloase. Aceste cereri care reclamă fraude ar trebui semnalizate și filtrate pe toate canalele băncilor de relaționare cu clienții, fie că vorbim de call-center, e-mail, chat sau pagini de reclamații. În plus, ar fi indicat ca băncile să menționeze într-un loc cât mai vizibil pe site-urile proprii în cât timp recomandă consumatorilor să transmită refuzul de plată pentru situații în care aceștia sesizează tentativa de fraudare a propriilor conturi.”
Cum încearcă infractorii informatici să vă fraudeze
- Prin e-mail-uri în care ești anunțat că ai câștigat un cadou scump (sau chiar ai primit o moștenire) în urma unui concurs la care nici nu ai participat;
- Prin site-uri clonate care au conținut diferit față de site-urile originale. Acestea anunță de multe ori reduceri nefirești de mari, chiar și pentru produse nou-lansate pe piață;
- Prin mesaje pe telefon sau primite în conturile de social-media care au atașate linkuri și par a fi trimise de prieteni, rude sau colegi;
- Prin plasarea unor reclame contrafăcute pe Google, care apar uneori atunci când scrii denumirea băncii în browser sau în motorul de căutare. Reclamele imită datele băncii și te direcționează pe o pagină care clonează ecranele platformei de Internet Banking. Astfel, atunci când introduci datele de conectare, ele sunt copiate de către infractori pentru a se conecta fraudulos la contul tău.
Phishing-ul se referă la fraudarea informațiilor bancare: Consumatorii sunt induși în eroare de mesaje care par a fi transmise de bancă prin care li se solicită să comunice informații confidențiale (numărul cardului, PIN-ul, codurile de utilizator sau de autentificare); primesc sms-uri în numele băncii în care li se cer date de activare, parole sau coduri de activare, ori li se solicită schimbarea datelor de securitate existente. Dacă ai primit un astfel de mesaj, sună la bancă sau scrie-i reprezentantului bancar cu care ții legătura și explică-i ce s-a întâmplat.
Cum te ferești de fraude? Verifică informațiile primite!
Dacă primești mesaje prin care ești anunțat că urmează să încasezi în cont o sumă de bani sau un premiu în bani, poți verifica autenticitatea mesajului prin informațiile care îți sunt solicitate. Astfel, ca să primești o sumă de bani este necesar să transmiți doar IBAN-ul și numele tău, nu și datele cardului. Datele cardului trebuie introduse doar dacă vrei să efectuezi tu o plată online.
Când faci cumpărături online, poți verifica dacă site-ul respectiv este sigur pentru introducerea datelor personale, prin accesarea informațiilor disponibile în lacătul afișat lângă numele site-ului.
Nu continua plata dacă ai suspiciuni, iar dacă ai plătit deja, solicită imediat băncii blocarea tranzacției.
O altă metodă de verificare este numele adresei de e-mail de unde primești mesajul sau numărul de telefon de unde e posibil să recepționezi sms-ul. Dacă sesizezi greșeli gramaticale, prescurtări sau elemente grafice neobișnuite în mesajul primit, acestea reprezintă semne suplimentare că nu provin de la bancă, ci de la un cont fals sau fraudulos.
Un alt sfat important este să nu accesezi aplicațiile de online banking prin intermediul motoarelor de căutare. Nu transmite nimănui date de logare și parole necesare accesării aplicațiilor de online banking!
Nu introduceți codul PIN pe niciun website accesat, nicio tranzacție online autentică nu va solicita aceste date din partea dumneavoastră!
Acordați maximă atenție plicurilor trimise de bănci și care conțin carduri/PIN-uri. Acestea trebuie să fie intacte, iar PIN-ul inițial setat de bancă trebuie schimbat cu prima ocazie. În plus, cardul personal și PIN-ul nu trebuie păstrate niciodată în același loc.
