Statele membre ale Uniunii Europene au ajuns la un acord privind acordarea statutului de candidat oficial la UE Bosniei-Herțegovina.
Miniștrii pentru Afaceri Europene ai țărilor UE au fost cei care au dezbătut și au decis acordarea statutului de candidat pentru Bosnia-Herțegovina, decizie ce va fi aprobată joi, 15 decembrie, de șefii statelor membre ale Uniunii, la summitul european de la Bruxelles. Este, bineînțeles, vorba de doar primul pas în drumul lung până la statutul de membru plin al UE al acestui stat din Balcanii de vest, având o populație de 3,5 milioane locuitori. Este, se știe foarte bine, o țară lovită de sărăcie și de o gravă instabilitate politică, confruntată cu serioase amenințări secesioniste.
Josep Borrell, șeful diplomației europene, a subliniat în anunțul său necesitatea ”insuflării unei dinamici pozitive” în procesul aderării acestei țări la UE, cu sublinierea că războiul actual din Ucraina conferă o ”nouă semnificație geopolitică” lărgirii UE, respectiv ”o investiție pe teremn lung în pacea, prosperitatea și stabilitatea pe continentul nostru”. La rândul său, Comisarul european pentru extinderea UE, Oliver Varhelyi, a invitat liderii bosniaci să profite de această ”ocazie istorică” și să pună rapid în aplicare măsurile recomandate de Comisia Europeană”. Aceasta a fixat 14 priorități vizând operarea de reforme.
Bosnia-Herțegovina este, așa cum se știe, divizată între o entitate sârbă, Republica Srpska, și o Federație croato-musulmană, unite însă sub o administrație centrală foarte slabă, uneori paralizată în activitatea sa de frecușurile interetnice. Este un sistem politic complex, moștenit de la acordurile de la Dayton care au pus capăt războiului intercomunitar din perioada 1992-1995. Este evident acum, a remarcat Zeljka Cvijanovic, membru sârb al președinției tripartite a Bosniei, că statutul de candidat la UE, cerut de această țară de mai mulți ani, ”are loc din rațiuni geopolitice”. ”Este timpul ca locuitorii Bosniei-Herțegovina să primească un mesaj pozitiv din partea Uniunii Europene”, a comentat și Denis Becirovic, membru bosniac al președinției tripartite a țării.
În evaluarea sa din luna octombrie, Comisia Europeană sublinia însă insuficiența sau chiar absența reformelor în această țară, mai ales în materie de apărarea statului de drept. În context, s-a subliniat că dacă UE cere țărilor candidate să se alinieze la politica externă europeană, Executivul european a evocat inclusiv problema sancțiunilor decise de europeni contra Moscovei.
O problemă
Confirmat la sfârșitul lunii octombrie la președinția entității sârbe, naționalistul pro-rus Milorad Dodik este vizat de sancțiuni americane și britanice după ce în ultimele luni a lansat mai multe amenințări separatiste. El a declarat că se va opune drumului Bosniei către UE dacă va trebui să se ajungă la o mai mare centralizare a statului. Analiști politici europeni, dar și locali sunt de părere că drumul Bosniei spre Uniunea Europeană va necesita timp. Etapa imediat următoare este votul unanim al celor 27 membri ai Uniunii și începerea negocierilor oficiale de aderare. Este un proces ce necesită mult timp întrucât țările candidate trebuie să integreze în dreptul național un mare număr de acte legislative europene.
În momentul de față, șapte țări sunt deja, oficial, candidate la aderarea la UE: Turcia (din 1999), Macedonia de Nord (din 2005), Muntenegru (2010), Serbia (2012), Albania (2014), Ucraina și Moldova (din 2022). Negocieri de aderare au fost deschise doar cu Serbia, Muntenegru, Albania și Macedonia de Nord. Și Kosovo și-a anunțat intenția de a depune cerere de aderare până la finele acestui an.
„Bosnia … confruntată cu serioase amenințări secesioniste…”
Pai Bosnia ca stat independent s-a creat pe baze secesioniste fata de Iugoslavia, iar secesionismul bosniac a fost incurajat de UE si NATO (organizatie militara „defensiva” care a bombardat sarbii bosniaci in 1995).
Na, ca s-a intors roata si se desface si mini-Iugoslavia numita Bosnia si Hetegovina!