După realegerea sa la președinția Franței, Emmanuel Macron se află în fața unui ”al treilea tur de scrutin”, cel legislativ

Emmanuel Macron a obținut, conform cifrelor finale, cel de-al doilea mandat prezidențial, cu 58,2% din sufragii în fața extremei drepte reprezentate de Marine Le Pen (cu puțin peste 40% din sufragii). Scorul obținut de Marine Le Pen, spun cei mai mulți analiști politici francezi, primul de o astfel de anvergură în istoria celei de a V-a Republici, anunță un test crucial la alegerile legislative din luna iunie pentru oamenii politici din toate taberele, dar mai ales pentru cetățenii țării.

În seara de 24 aprilie, Emmanuel Macron a sărbătorit realegerea sa pe scena din parcul Champ-de-Mars având în spate Turnul Eiffel și, pe fondul Odei Bucuriei, imnul european. Într-un discurs scurt, de circa zece minute, el a încercat să se adreseze tuturor celor patru ”blocuri politice” existente actualmente în Franța profund fracturată. În 4 mai 2017, la prima sa victorie în alegerile prezidențiale, Emmanuel Macron promitea ca în cei cinci ani ai primului său mandat să facă tot ce-i stă în putință pentru a nu mai exista motive de vot în favoarea extremelor. Cinci ani mai târziu, țara este în continuare divizată, iar voturile în favoarea extremei drepte au atins cifre surprinzător de mari, lui Macron revenindu-i acum misiunea grea de recompunere a peisajului politic francez.

Un discurs asigurator

În discursul rostit duminică seară, după ce a mulțumit taberei sale politice pentru sprijinul acordat la obținerea victoriei, Emmanuel Macron s-a adresat, într-un fel, blocului de stânga care l-a susținut pe Jean-Luc Mélenchon (extremă stânga), respectiv alegătorilor partidului ecologiștilor și ai partidului comunist, conduși, respectiv, de Yannick Jadot și Fabien Roussel. Aceștia regrupează un sfert dintre votanții din Franța și o mare parte dintre ei l-au susținut în turul 2 pe Macron, pentru a bara drumul extremei drepte. Președintele a înțeles acest lucru și le-a apreciat ”simțul datoriei, atașamentul față de Republica”, promițând ”să respecte diferenţele” exprimate în săptămânile campaniei electorale.

Marine Le Pen, care la alegerile prezidențiale de anul acesta a obținut cel mai bun scor din istoria partidului său, este susținută, atenție!, de aproape 15 milioane de francezi. Emmanuel Macron le-a adresat duminică seară și lor câteva cuvinte: ”Mă gândesc la cei care au votat în favoarea doamnei Le Pen, a cărei decepție o înțeleg în această seară”, a spus Macron, iar celor care au lansat fluierături la adresa suporterilor doamnei Le Pen le-a cerut insistent să nu mai fluiere.

”Blocului” celor care s-au abținut de la vot, numărând circa 13 milioane de francezi, președintele reales le-a spus: ”Mă gândesc la compatrioții noștri care s-au abținut. Tăcerea lor a însemnat refuzul de a face o alegere. Și lor trebuie să le dăm un răspuns”, a promis Macron. Dar, în final, Emmanuel Macron a declarat solemn că de acum încolo nu va mai fi candidatul unei tabere, ci președintele tuturor francezilor, promițând să acționeze într-o astfel de manieră încât să poată reduce fracturile din societatea franceză.

Alegeri strategice viitoare ale lui Macron

Problema imediată pe care și-o pune Macron este ce guvern va avea pentru a încerca reunirea Franței. Se știe deja că actualul premier, Jean Castex, nu va mai rămâne la conducerea executivului. Noul premier va fi cunoscut săptămâna viitoare, Macron subliniind că dorește un prim-ministru capabil de o planificare ecologică. Se înțelege că este vorba de o mână întinsă Stângii ecologiste, alăturându-și în următorii cinci ani partidul Ecologiștilor. În efortul de a diminua fracturarea țării și a evita eventuale tensiuni în țară în următoarele luni, Macron vede necesară adaptarea unei părți din programul sau la existența acestei divizări politice, economice și sociale din Franța, renunțând poate chiar la unele reforme foarte importante, dar nepopulare.