Patru dintre procedurile de infringement declanșate de Comisia Europeană împotriva României, în domeniul protecției mediului, au fost clasate de către Executivul comunitar, în urma măsurilor legislative adoptate de țara noastră. Cele patru proceduri au fost clasate la data de 26 ianuarie 2023 și vizează reglementări privind evaluarea zgomotului ambiental, evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații, precum și reglementări legate de înmatricularea autovehiculelor de ocazie cumpărate din alte state membre UE:
- Cauza 2017/2108 având ca obiect neîndeplinirea obligațiilor de stat membru UE ce îi revin României în temeiul art. 4 alin. (3) TUE, al art. 110 TFUE, al principiului echivalenței și al principiului efectivității, prin menținerea în vigoare a unei legislații care nu asigură rambursarea integrală și imediată a taxelor percepute cu încălcarea dreptului Uniunii la înmatricularea autovehiculelor de ocazie cumpărate din alte state membre și a dobânzilor aferente calculate de la data efectuării plății fără temei;
- Cauza 2021/2251 având ca obiect neîndeplinirea obligațiilor instituite de art. 14 alin. (2) și art. 15 alin. (1) din Directiva 2007/60/CE privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații;
- Cauza 2022/0170 având ca obiect netranspunerea Directivei (UE) 2020/367 de modificare a anexei III la Directiva 2002/49/CE în ceea ce privește stabilirea metodelor de evaluare a efectelor dăunătoare ale zgomotului ambiental;
- Cauza 2021/0174 având ca obiect netranspunerea Directivei delegate (UE) 2021/1226 de modificare, în scopul adaptării la progresul științific și tehnic, a anexei II la Directiva 2002/49/CE în ceea ce privește metodele comune de evaluare a zgomotului.
„Clasarea celor patru proceduri de infringement reprezintă un important pas înainte către soluționarea problemelor de mediu cu care se confruntă țara noastră și îi felicit pe toți colegii care au lucrat și au contribuit la atingerea acestui obiectiv. În ceea ce privește restituirea integrală a cuantumului taxelor auto de mediu percepute de statul român între 2003 și 2013, finalizarea acestei proceduri reprezintă o reparație morală și istorică față de cetățenii prejudiciați. Iar în cazul elaborării hărților de hazard și de risc la inundații, pe lângă clasarea procedurii de infringement, acestea vor ajuta la elaborarea unor planuri de management care să prevină sau să reducă efectele acestor fenomene. Practic, hărțile sunt, în sine, niște instrumente care vor ghida autoritățile atât în ceea ce privește investițiile în lucrări de apărare împotriva inundațiilor dar, mai ales, în planificarea urbană care va ține cont de zonele cu risc la inundații. Legat de cele două proceduri clasate în domeniul zgomotului ambiant, colegii noștri au reușit transpunerea integrală a legislației europene, fapt care a dus la rezultatul obținut astăzi”, a declarat ministrul mediului, apelor și pădurilor, Barna Tánczos.
În ceea ce privește prima cauză clasată, Ordonanța de urgență nr. 93/2022 reglementează restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante, provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule.
„MMAP lucrează îndeaproape atât cu instituțiile de nivel național, cât și cu serviciile Comisiei Europene și depunem eforturi constante pentru a închide aceste proceduri de infringement declanșate împotriva României. Analizele ne arată că strategia adoptată în ultimii ani dă rezultate și sperăm să finalizăm cât mai curând și celelalte proceduri rămase nesoluționate. În ceea ce privește cele două cauze clasate astăzi din domeniul zgomotului ambiant, trebuie să fim conștienți că poluarea fonică ne afectează în egală măsură și aveam nevoie de reglementări clare pentru a proteja locuitorii, în special pe cei din marile aglomerări urbane. Prin închiderea procedurilor, Comisia Europeană confirmă că autoritățile din România au îndeplinit acest deziderat”, a adăugat Ionuț Sorin Banciu, secretar de stat pentru afaceri europene și relații internaționale.
Pentru soluționarea celei de a treia cauze, România a realizat demersurile necesare pentru asigurarea transpunerii în legislația națională a Directivei (UE) 2020/367, lucru realizat prin legea nr. 181/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 121/2019 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant care a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.582 din 15 iunie 2022. Astfel, este asigurată transpunerea totală a Directivei (UE) 2020/367 privind stabilirea metodelor de evaluare a efectelor dăunătoare ale zgomotului ambiental.
În ceea ce privește ultima cauză clasată, țara noastră a asigurat transpunerea completă, în legislația națională, a Directivei delegate (UE) 2021/1226, prin Hotărârea Guvernului nr. 756/2022 pentru modificarea și completarea anexei nr. 2 la Legea nr. 121/2019 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiental, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 579/15.06.2022 și prin Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1090/2019 privind transpunerea în legislația națională a apendicelor A-I ale anexei Directivei (UE) 2015/996 a Comisiei din 19 mai 2015 de stabilire a unor metode comune de evaluare a zgomotului, în conformitate cu Directiva 2002/49/CE a Parlamentului European și a Consiliului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427/3 mai 2022.
