Modificare legislativă pentru protecția consumatorilor de asigurări

Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (C.O.T.A.R.) salută inițiativa Ministerului Finanțelor care își propune corectarea și actualizarea Legii nr. 213/2015 privind Fondul de Garantare a Asiguraților, astfel încât legea să ofere protecție păgubiților și celor afectați de falimentul societăților de asigurări. COTAR atrage atenția și asupra faptului că de fiecare dată când s-a modificat această lege a urmat intrarea în faliment a unei societăți de asigurare cu o cotă importantă în piața RCA din România.

Reamintim faptul că Legea nr. 213/2015 a fost adoptată la finalul lunii iulie 2015. O lună mai târziu, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) retrăgea autorizația de funcționare a societății Astra Asigurări, iar la începutul lunii decembrie a aceluiași an, instanța de judecată admitea intrarea în faliment a acestei societăți.

Legea nr. 213/2015 cuprindea o serie de prevederi extrem de nefavorabile pentru asigurații RCA și persoanele prejudiciate prin accidente auto, iar rezultatul a fost că foarte multe despăgubiri nu au mai fost achitate de FGA persoanelor îndreptățite să încaseze respectivele sume de bani. Exemplu de prevederi contrare intereselor consumatorilor din domeniul RCA:

“(2) Plata de către Fond a creanțelor de asigurări stabilite ca fiind certe, lichide și exigibile, se face în limita unui plafon de garantare de 450.000 lei, pe un creditor de asigurare al asiguratorului aflat în faliment.”

Problema majoră a acestei prevederi nu a fost reprezentată de valoarea plafonului de despăgubire, ci de faptul că acest plafon era garantat pe “creditor de asigurare”.

Exemple de creditori de asigurare:

  • Societăți de leasing – care dețin parcuri auto importante și care aveau autovehicule avariate ce trebuiau despăgubite de către Astra Asigurări și Carpatica Asig SA, iar valoarea cumulată a reparațiilor pentru toate autovehiculele avariate depășea plafonulul maxim de 450.000 de lei;
  • Unități reparatoare, cărora păgubiții RCA ai firmelor Astra și Carpatica le-au cesionat creanțele împotriva asiguratorului RCA și drepturile aferente de încasare a despăgubirilor, astfel încât păgubiții să își poată ridica mașinile din service-ul auto, fără să achite plata despăgubirii. Acele unități reparatoare care au ales să vină în sprijinul clienților, acceptând cesiunea creanțelor, s-au regăsit în ipostaza de a încasa de la Astra și Carpatica despăgubiri de ordinul milioanelor de euro. Cu toate acestea, în mod neîntemeiat, FGA a plătit despăgubiri de maximum 450.000 de lei, în cazul fiecărei societăți de asigurări. Consecința prevederilor extrem de nocive ale acestei legi a fost că multe unități reparatoare au rămas cu pagube nerecuperate extrem de mari și multe dintre acestea au intrat în faliment.
  • Societăți de asigurare care aveau de încasat de la Astra și Carpatica sume de ordinul milioanelor de euro, în baza dosarelor de daune aflate în regres și care au încasat doar 450.000 de lei în locul milioanelor de euro datorate.

Practic, întreg mediul de afaceri care avea legătură cu cele două societăți de asigurare a fost grav impactat de prevederile abuzive ale acestei legi, care plafonau valoarea despăgubirilor în mod nefondat, cu încălcarea Constituției României, a legislației aplicabile și a tratatelor la care România este parte.

Existența unui plafon de despăgubire trebuie să fie raportată la un dosar de daună, nu la creditorul de asigurare! O astfel de situație nu are voie să se mai repete în România, mai ales când vorbim despre asigurarea unei protecții reale pentru persoanele legal îndreptățite să obțină despăgubiri, în urma unor accidente rutiere.

În acest sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție, în Decizia nr. 29 din 2 martie 2020, prin care s-a dat câștig de cauză societăților de asigurare, în litigiul cu FGA, prin care asiguratorii au contestat aplicarea plafonului de 450.000 de lei în cazul drepturilor de regres rezultate per companie, în urma falimentului societăților Astra și Carpatica. Astfel, în Decizia nr. 20/2020 au fost statuate următoarele: „Prin creditor de asigurare se înțelege ți societatea de asigurare care a despăgubit pe asiguratul său, titulară a dreptului de regres izvorât dintr-o poliță CASCO, împotriva asiguratorului de răspundere civilă obligatorie aflat în faliment. […] Plafonul de 450.000 lei se aplică pe creanțe de asigurare […] pentru fiecare creanță în parte.” Astfel, FGA procedase în mod nefondat la plafonarea la 450.000 lei a unor plăți datorate de sute de milioane de lei, iar această practică a fost invalidată de instanțele competente.

Mai mult, termenele reale de plată a despăgubirilor, achitate de FGA, au fost de ordinul anilor. Astfel, FGA plătește dosare de daună ale firmelor Astra și Carpatica, chiar și în prezent, deși evenimentele asigurate au avut loc acum 6-7 ani. De asemenea, este absolut necesară modificarea procedurilor și a termenelor în care persoanele păgubite RCA sau asigurații să aibă timp să conteste eventualele plăți parțiale sau chiar respingeri totale la plată a despăgubirilor din partea FGA. În prezent, termenul de contestare pus la dispoziția păgubiților RCA și a asiguraților CASCO ai societăților de asigurări intrate în faliment este de doar 10 zile de la data comunicării deciziei de respingere a despăgubirilor solicitate. În situația în care păgubitul RCA/asiguratul nu contestă decizia FGA la Curtea de Apel în termen de 10 zile, consecința este decăderea din dreptul de a obține plata despăgubirii.

Termenele de contestare trebuie să fie rezonabile pentru consumatori, iar Guvernul României și celelalte autorități competente trebuie să ia toate măsurile legale necesare pentru protecția consumatorilor. În consecință, pentru asigurarea unei protecții adecvate, aceștia ar trebui să aibă un termen de minimum 3 ani, în care să poată contesta deciziile comunicate de FGA, privind plata despăgubirilor. Astfel, creditorii de asigurări trebuie să aibă un termen de contestare a deciziei FGA cel puțin egal cu termenul general de prescripție prevăzut de art. 2517 Cod Civil (3 ani).

Este clar că trebuie să învățăm din greşeli și să corectăm disfuncționalitățile care au afectat ani la rând păgubiții și asigurații societăților de asigurări falimentare, precum și mediul de afaceri cu care societățile falimentare au desfășurat relații comerciale. Inițiativa Ministerului Finanțelor de corectare a acestor inechități este salutară, mai ales că se prefigurează o toamnă cu cel puțin un faliment răsunător și de proporții nemaiîntâlnite în piața de asigurări din România. Începând cu această toamnă, aproape jumătate dintre mașinile care circulă astăzi pe străzi ar putea fi asigurate la o societate aflată în pragul falimentului. Dacă intră în faliment și cea de-a doua societate de asigurpri care deja are probleme, peste 75% dintre mașinile de pe străzile din România vor fi asigurate la societăți aflate în faliment, iar Guvernul va trebui să răspundă pentru asta!” – a declarat Vasile Ștefănescu, președinte COTAR. (Biroul de Presă COTAR)

- PUBLICITATE -

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

WWW