Premierul suedez Ulf Kristersson a recunoscut marți că a devenit mai probabilă aderarea la NATO mai întâi a Finlandei, ca urmare a obiecțiilor Turciei contra Suediei. ”Este clar că în cursul ultimelor săptămâni, partea turcă a lăsat să se știe că ea este gata să voteze în favoarea aderării la NATO a Finlandei, dar nu și în favoarea Suediei”, a informat marți șeful guvernului conservator finlandez. Așa cum se știe, Ankara acuză Stockholmul de ”pasivitate față de teroriștii kurzi ce trăiesc în Suedia” și cer în continuare extrădarea a zeci de persoane în legătură cu care guvernul suedez nu are ultimul cuvânt. În urma incidentelor diplomatice provocate în luna ianuarie de arderea la o manifestație de la Stockholm a unui Coran de către un extremist, negocierile Ankarei cu reprezentanții Suediei au fost suspendate mai multe săptămâni. Candidate de circa un an de zile la statutul de membri ai NATO, după invadarea rusă a Ucrainei, Suedia și Finlanda au sperat și încă mai speră să devină membre ale Alianței în același timp, înaintea summitului NATO de la Vilnius din luna iulie. Calea pare deschisă pentru Finlanda, dar nu și pentru Suedia, Turcia exprimându-și veto-ul pentru aceasta din urmă, în pofida discuțiilor purtate săptămâna trecută la Bruxelles. Dată fiind această situație, Secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a emis pentru prima oară luna trecută posibilitatea unei aderări în doi timpi.
Poziții aparte ale Turciei și Ungariei
Cei 30 membri ai NATO trebuie să ratifice în parlamentele lor aderarea Suediei și a Finlandei, țări cunoscute în trecut ca nealiniate. Turcia și Ungaria nu au trecut de această etapă. Ankara a evocat public posibilitatea de a nu-și da acordul pentru aderarea Suediei. După multiple amânări, parlamentul Ungariei a început examinarea aderării celor două țări la Alianța Atlantică abia la începutul lunii martie, cu sprijinul premierului Viktor Orban, și acum NATO așteaptă o decizie ”rapidă” de la Budapesta.
