În cel mai recent număr (martie 2023) al revistei ”Constelații diamantine”, Doina Drăguț semnează un material dedicat artistului plastic Marcel Chirnoagă, propunând cititorului atât date esențiale despre biografia acestuia și menționări ale lucrărilor și expozițiilor domniei sale, cât și interpretări referitoare la formația sa artistică: ”Realul și visul se întâlnesc într-o zonă de graniță, impunând o atmosferă lirică, discursul plastic invitând la meditație”.
”Marcel Chirnoagă, cu o judecată de o elevație subtilă, de o originalitate și o distincție deosebite, pornește de la viziuni mitice și într-o manieră suprarealistă, sistematizează universul, într-o măreție proprie”, mai notează autoarea.
În materialul ”Românismul poetului unionist Cezar Bolliac”, Mihai Caba propune, la ceas aniversar (la 23 martie s-au împlinit 210 ani de la nașterea poetului) o elocventă trecere în revistă a vieții și operei poetului liric protestatar și unionist, în egală măsură ”un abil politician și un iscusit gazetar român”.
Ca referință, ce cuvinte ar putea fi mai valoroase decât cele ale ilustrului critic George Călinescu, care scria: ”o uitare nedreaptă s-a întins asupra lui Cezar Bolliac, (1813-1881), personalitate interesantă din toate punctele de vedere. În afara oricărei îndoieli este dl. Bolliac: s ́a simțit totdeauna român și a luat parte la marile evenimente cu o adeziune totală”.
Reperele biografice ulterioare întregesc portretul celui recunoscut ca poet de valoare de însuși Mihai Eminescu.
Un material foarte interesant despre viața și opera scriitorului, pictorului și sculptorului Leon Battista Alberti semnează Lucia Cosmina Vlad: ”Leon Battista Alberti și arhitectura Renașterii”.
Alberti a fost un deschizător de drum, alături de Brunelleschi, în arhitectura Renașterii, arată autoarea, iar ”una dintre cele mai de seamă contribuții ale lui Alberti, a cărei influență se extinde peste secole, o constituie tratatul de arhitectură „Arta de a construi”.
Este menționată și lucrarea ”De familia”, în care Alberti exprimă un punct de vedere filosofic pe deplin umanist, care constă în convingerea că oamenii sunt responsabili de propria lor soartă și că morala este necesară omului și trebuie manifestată prin hărrnicie, voință, demnitate și rațiune.
Aceeași poezie esențializată, de natură filosofică, propune Doina Drăguț sub genericul ”Jocul minții”. ”Gândurile puse/în cuvinte/se dilată în ecoul vag/al propriei chemări/ce se zbate/între ferestre/și oglinzi/unde nu există limitări/ale luminii” (O gândire fără gânduri”. Experiența umană este văzută, din nou, ca una finită, dar care, ca esență, bate la porțile nemărginirii: ”Dar suntem îngrădiți/de timp -/timpul în care trăim -/ un timp fără oprire/unde măruntul/nu este mic/iar multul/nu este mare…”.
Un microeseu de profunzime propune Vavila Popovici sub titlul ”Un pic de filosofie”, arătând că existența pe Pământ este o mare taină, care se cere – în limitele posibilului – decriptată pentru ca omul să își înțeleagă menirea și să-și aleagă calea. Lucru, desigur, cunoscut de filosofi încă din antichitate, dar prea puțin luat în calcul de omul contemporan.”El nu se înțelege nici pe el însuși, și-atunci cum să înțeleagă lumea în care a fost trimis?” – se întreabă, retoric, autoarea.
(Desigur, teoriile privind originile umanității sunt diverse; dar esențial este să înțelegem că am venit de undeva și ne ducem undeva, nu trăim ca să consumăm, pur și simplu).
Fie că mergem pe calea științei sau a artelor, nu trebuie să ne lăsăm seduși de aparențe și trebuie să fim în permanență ghidați de repere autentice.
”Omul are nevoie de ordine în sinea lui, precum și în societatea în care trăiește”, observă semnatara eseului, relevând astfel un fapt, poate, evident, dar care este ignorat de contemporaneitate: suntem piese într-un angrenaj supus legilor armoniei universale, iar, deși avem liberul-arbitru, nu ne putem folosi această doar parțială autonomie pentru un drum clădit pe nonvaloare și care duce, în final, la autodistrugere.
Tot despre lumea contemporană și contrasensul cu valorile autentice vorbește și George Petrovai într-un poem amar, ”Dar unde-i iarna de-altădată?”: ”În goana după efemer/(putere, bani, faimă, plăcere),/omul modern devine fiară/ să aibă-un trai ce-n fond e fiere” (…). ”Fiind politica o plagă/și educația la fel,/nu-i de mirare că cei mici/în viață n-au înaltul țel”.
Ediția este ilustrată cu reproduceri după Marcel Chirnoagă, căruia Filip Tudora îi consacră, la final, un medalion sub titlul ”Picătură de pictură”.
Mai semnează: Nicolae Mareș, Ștefan Lucian Mureșanu, Tudor Nedelcea, Al Florin Țene, Marin I. Arcuș, Florentin Smarandache, Carmen Manea, Silviu Doinaș Popescu, Constantin Miu, Ovidiu Țuțuianu, Ion Popescu-Brădiceni, Iulian Chivu, Ionuț Țene, Mircea Tutunaru, Ionel Popa, Gelu Dragoș, Ioan Voicu, Nicolae Nistor, Galina Martea, Mircea Daroși, Marin Mihalache, Dumitru Ichim, Ionuț Pande, Andrei Breabăn, Marian Ilie, Ionuț Caragea, Nicolae Grigorie-Lăcrița, Ioan Gâf-Deac.
Materialele prezentate in revista ”Constelatii diamantine” pot fi abordate la modul tematic si de dezbateri, precum si sub aspect artistic. Articolele sunt exceptional scrise si sunt insotite de imagini relevante. Incurajez cititorii sa se bucure de aceste minunate piese literare si sa le citeasca cu un gust special. Felicitari echipei ”Constelatii diamantine” pentru o alegere excelenta!