Investițiile și reformele prevăzute în pachetul REPowerEU din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) trebuie să abordeze cu prioritate problema sărăciei energetice și să cuprindă măsuri ce pot fi aplicate rapid pentru atenuarea efectelor crizei energetice, mai ales în rândul celor mai vulnerabili consumatori. Sursa principală de vulnerabilitate și sărăcie energetică o reprezintă cheltuielile ridicate pentru încălzire, cauzate de ineficiența clădirilor și a sistemelor de încălzire / termoficare. În acest sens, ar trebui alocate cu precădere fonduri pentru reabilitarea termoenergetică a locuințelor, inclusiv a celor din mediul rural, cel mai expus riscului de sărăcie energetică în România. De asemenea, consumatorii vulnerabili trebuie sprijiniți să aibă acces la sisteme moderne de încălzire și surse regenerabile de energie, atrag atenția experții din cadrul Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE).
Aceste opinii cu privire la direcționarea fondurilor europene în vederea combaterii sărăciei energetice au fost exprimate în nenumărate rânduri de experții ORSE, în cadrul consultărilor și aparițiilor publice la care aceștia au participat. De altfel, o parte dintre acestea se regăsesc în punctul de vedere formulat de Consiliul Economic și Social (CES) cu privire la REPowerEU.
„Chiar dacă trecem printr-o perioadă de criză energetică ce aduce numeroase provocări legate de creșterea prețurilor, aceasta este și un moment de oportunitate foarte mare, pentru că există fonduri europene care pot fi folosite pentru consumatorii vulnerabili și tratarea sărăciei energetice. România nu trebuie să rateze acest tren, însă evaluările noastre arată că politicile naționale de abordare a crizei energetice și cele de tranziție verde eșuează în a ținti consumatorii vulnerabili”, declară Anca Sinea, vicepreședinte al Asociației Centrul pentru Studiul Democrației și coordonatoarea ORSE.
„Toate politicile europene în domeniu spun că programele de finanțare pentru panouri fotovoltaice, pompe de căldură, eficientizarea energetică a locuințelor ar trebui să prioritizeze consumatorii vulnerabili și pe cei aflați în sărăcie energetică. În momentul de față, niciunul dintre programele existente la noi nu prioritizează astfel de consumatori. Fondurile disponibile prin REPowerEU trebuie să pună consumatorul vulnerabil în centrul investițiilor – fie că vorbim de consumatori casnici, fie de IMM-uri – și să contribuie astfel la diminuarea sărăciei energetice”, spune Corina Murafa, expertă în politici energetice și climatice în cadrul ORSE și membru în CES.
Recomandări privind investițiile
Esența pachetului de investiții și reforme REPowerEU este de a diminua sărăcia energetică și efectele crizei la nivelul Uniunii Europene. Dat fiind că eficiența energetică scăzută este unul dintre factorii majori care conduc la sărăcie energetică, măsuri precum îmbunătățirea anvelopei clădirilor în care locuiesc consumatori vulnerabili și înlocuirea sistemelor de încălzire și răcire cu echipamente moderne reprezintă cel mai eficient mod de a aborda problema sărăciei energetice. Pe lângă randamentul scăzut în raport cu nevoia de încălzire, sobele vechi pot produce și alte efecte asociate, precum poluarea mediului înconjurător și interior sau diferite afecțiuni respiratorii.
În paralel cu diminuarea consumurilor prin creșterea performanței energetice a clădirilor, trebuie implementate soluții moderne de încălzire, precum pompe de căldură, sobe eficiente energetic, dar și alte echipamente pentru producție și consum de energie regenerabilă: panouri solare termice pentru producerea apei calde, panouri fotovoltaice, soluții de stocare etc. Totodată, ar trebui încurajată soluția alimentării anumitor tipuri de municipalități cu surse regenerabile de încălzire, spre exemplu pompele de căldură la nivel de cartier/ cvartal.
Așa cum experții ORSE au semnalat în repetate rânduri, în prezent, singurul remediu cu privire la sărăcia energetică este strict financiar, alcătuit din ajutoare pentru încălzire, fără să fie finanțate remedii structurale, ce rezolvă pe termen mediu și lung cauzele acestui fenomen ce afectează milioane de români.
Recomandări privind reformele
În ceea ce privește reformele ce trebuie incluse în pachetul REPowerEU din PNRR, experții ORSE se raliază punctului de vedere al CES și recomandă măsuri pentru eliminarea obstacolelor legislative în calea comunităților de energie. Totodată, solicită crearea unor condiții favorizante din punct de vedere legislativ și fiscal pentru dezvoltarea comunităților de energie regenerabilă, un mijloc de a atenua criza energetică și de a scoate oamenii din sărăcie energetică.
De asemenea, este nevoie de îmbunătățirea legislației pentru prioritizarea consumatorilor vulnerabili în toate programele de finanțare publică adresate prosumatorilor și eliminarea obstacolelor în calea racordării rapide a acestora la rețea.
O altă reformă necesară este elaborarea într-un cadru multi-instituțional a Planului Național de Acțiune privind Sărăcia Energetică, obligație prevăzută de peste de 10 ani în Legea Energiei. Pentru evaluarea permanentă, reală și completă a sărăciei energetice, ar trebui să se acorde o atenție deosebită schimbului de date între instituții, coroborându-se datele legate de veniturile gospodăriei, consumurile și starea energetică a locuinței. Așa cum ORSE a semnalat anterior, în acest moment, fiecare instituție urmărește culegerea de date în izolare față de celelalte instituții ale statului. Pentru a gestiona această temă transversală a sărăciei energetice și schimbul corect de date, ORSE recomandă crearea unui instrument de consultare tripartită (autoritățile implicate, companiile din sectorul energetic și asociațiile de consumatori) la nivelul Guvernului, pe modele de bune practici și moduri de lucru existente, precum modelul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă.
Acest schimb real de date și identificarea corectă a consumatorilor vulnerabili sunt necesare pentru a putea optimiza transferurile bugetare pentru acoperirea creșterii costurilor cu energia. În prezent, așa cum s-a văzut recent odată cu Ordonanța Austerității, sistemul de plafonare – compensare nu poate acoperi, din perspectiva veniturilor bugetare limitate, toți consumatorii din România. De aceea, este cu atât mai necesar să se identifice, după un cumul de criterii, care sunt consumatorii ce trebuie ajutați cu prioritate.