Potrivit unui raport verbal al Comisiei Europene, prezentat miercuri ambasadorilor celor 27 membri ai Uniunii Europene, citat de jurnalul francez „Les Echos”, Kievul a îndeplinit până acum două dintre cele șapte condiții ce i-au fost puse anul trecut pentru a putea începe negocierile de aderare. Îi rămân însă de efectuat reforme considerabile pe drumul spre Uniune, a explicat miercuri Comisarul european pentru extindere, Oliver Varhelyi, în fața ambasadorilor europeni. El a precizat că cele două condiții îndeplinite până acum de Kiev se referă la reducerea influenței politice asupra presei și cea privind reformele în sistemul judiciar. Celelalte cinci condiții, în special cea privind lupta împotriva corupției, se află la niveluri diferite în progresele realizate până acum.
Raportul verbal face parte dintr-un proces lansat anul trecut, când ”cei 27” au decis să acorde Ucrainei și Moldovei statutul de candidat la UE, la doar trei luni după depunerea dosarului în acest scop. A fost un interval scurt de așteptare. Se știe însă că, în cazul altor state, deschiderea negocierilor de aderare avea loc automat în cazul țărilor recunoscute drept candidate. Pentru Kiev și Chișinău s-a decis fixarea unor condiții prealabile, obligatoriu de îndeplinit înaintea începerii diferitelor capitole din cadrul procedurii de aderare; Se spune că acest lucru a fost decis pentru a nu provoca nemulțumirea țărilor din vestul Balcanilor care stau la poarta UE de mai mulți ani. Raportul verbal al lui Oliver Varhelyi urma să fie prezentat joi, la Stockholm, miniștrilor pentru Afaceri Europene ai statelor membre ale UE. El are însă un caracter informativ și nu prejudiciază un eventual raport, mult mai documentat, pe care Comisia Europeană îl va publica în octombrie. Pe baza acelui document liderii europeni vor lua, probabil în luna decembrie, decizia de începere sau nu a negocierilor de aderare la UE a Ucrainei și Moldovei. Aceasta din urmă a îndeplinit trei dintre cele nouă criterii ce i-au fost impuse. Georgia, care anul trecut nu a obținut decât o ”perspectivă europeană”, a îndeplinit trei din cele 13 condiții de îndeplinit pentru a obține statutul de candidat.
Ucraina beneficiază de un sprijin energic venit din partea țărilor baltice și a Poloniei. Alte țări membre ale UE, precum Austria, Suedia, România consideră că Uniunea Europeană are o ”datorie istorică” să înceapă negocierile de aderare cu aceste două state. Alte capitale, cum este cazul Berlinului sau al Hagăi, nu doresc o precipitare a procesului de aderare. Nici nu înțeleg de ce se dorește extinderea UE în mod rapid, expres, sărind etapele atât de laborioase impuse altor candidați. Parisul, așa cum s-a exprimat Emmanuel Macron la forumul Globsec de la Bratislava (sfârșitul lunii mai), consideră necesară reevaluarea funcționării UE nu doar la nivelul guvernării instituționale, ci și la nivelul politicilor sale.
Noi priorități
Politica agricolă și cea a coeziunii, care la ora actuală reprezintă o treime din bugetul european fiecare, se schimbă radical prin aderarea Ucrainei, o superputere agricolă, dar una dintre țările cele mai sărace ale continentului. Or, bugetul european nu va fi majorat prea mult, deși i se cere deja finanțarea a noi priorități, cum ar fi gestionarea migrației și a Apărării. Va trebui deci ”să se facă o alegere și să fie acceptată o nouă redistribuire a cărților între beneficiari și contributori importanți la buget”.
