Șefii de stat și de guvern ai țărilor membre ale Alianței Atlantice s-au reunit în capitala Spaniei în zilele de 28, 29 și 30 iunie, preocupați în totalitate de pericolul rus și de războiul din Ucraina. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski participă la summit în regim de videoconferință.
Foto: Kjetil Ree, CC BY-SA 3.0 https://creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0, via Wikimedia Commons
Potrivit lui Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, ”acest summit va marca o cotitură în acțiunea și strategia Alianței și o multitudine de decizii importante urmează a fi adoptate”.”Eu cred, a subliniat el, că acum, la peste cinci luni de la declanșarea invaziei în Ucraina, aliații vor spune clar la Madrid că ei consideră Rusia drept cea mai importantă și cea mai directă amenințare la adresa securității noastre”.
Aderarea la NATO a Suediei și Finlandei, blocată încă de Ankara
Problema aderării Suediei și a Finlandei la NATO face încă obiectul unei intense activități diplomatice. Nimic însă nu indică posibilitatea unei ieșiri pozitive din această situație, în condițiile în care Turcia blochează aderarea celor două țări nordice la Alianța Atlantică. Or, este știut că orice decizie a NATO este luată prin consens între cei 30 membri ai săi. Ankara acuză cele două țări nordice că oferă adăpost unor militanți ai Partidului muncitorilor din Kurdistan (PKK), organizație considerată a fi ”teroristă” și denunță prezența în cele două țări a partizanilor predicatorilor lui Fethullah Gülen, acuzat că a orchestrat tentativa de lovitură de stat din Turcia în iulie 2016. Pentru ziua de marți, înaintea deschiderii summitului de la Madrid, era programată o nouă întâlnire a lui Erdogan cu omologul său finlandez și cu premierul suedez, în prezența lui Jens Stoltenberg, în speranța depășirii acestei situații extrem de complicate. Singurul lucru pe care-l pot promite, a spus Stoltenberg , este că ”vom lucra împreună în maniera cea mai dură și intensă posibilă pentru a găsi o soluție cât mai repede posibil”.
Mizele summitului de la Madrid
Liderii țărilor NATO vor decide miercuri transformarea Forței lor de reacție, mărind mult deasupra cifrei de 300.000 oameni trupele cu înalt nivel de pregătire pentru a face față amenințării ruse, a anunțat luni Secretarul general Stoltenberg. El a precizat de asemenea că vor fi ”întărite grupurile tactice din partea orientală a Alianței, până la nivel de brigadă. Au fost create opt grupuri tactice cu baze în Lituania, Estonia, Letonia, Polonia, România, Ungaria, Slovacia și Bulgaria. Unele vor fi întărite ”până la nivel de brigadă”, respectiv unități tactice având între 3000 și 5000 de oameni, a precizat Stoltenberg. Alte unități sunt ”pre-destinate” altor țări membre ale Alianței, pentru a interveni în țările unde sunt bazate grupări tactice și unde au fost poziționate arme grele, a mai explicat Stoltenberg.
Liderii Alianței vor întări de asemenea sprijinul destinat Ucrainei. Îi vor furniza mai multe arme grele și vor ca ”pe termen lung să ajute Ucraina să treacă de la echipamentele militare din era sovietică la cele moderne, ale NATO.
Consacrarea în 2024 la minimum 2% din PIB a cheltuielilor de apărare
Jens Stoltenberg consideră că toate aceste măsuri constituie cea mai mare remaniere a apărării colective a NATO de la războiul rece până acum. Dar aceasta va avea un preţ – va trebui investit mai mult, a avertizat Secretarul general al Alianței. Aliații s-au angajat deja să consacre 2% din PIB pentru cheltuieli de apărare în 2024, dar doar 9 din cei 30 membri NATO au atins acest obiectiv în 2022. Pentru a răspunde în acest moment la amenințarea rusă, acest obiectiv devine de acum încolo o bază și nu doar un plafon, a anunțat Stoltenberg.19 aliați au deja planuri clare vizând atingerea obiectivului de 2% în 2024 și alți 5 și-au luat angajamente concrete.
Un ”nou concept strategic”
Summitul de la Madrid trebuie, mai ales, să adopte un nou ”concept strategic” al NATO, ceea ce constituie prima revizuire a foii sale de parcurs din 2010 până în prezent. Este avută în vedere includerea în analiză a amenințărilor nonconvenţionale cum ar fi terorismul sau utilizarea politică a resurselor energetice și a imigrației ilegale venită din Sud, a subliniat ministrul spaniol de extrene. Amenințările vin atât din flancul sudic cât și cel estic, a insistat José Manuel Albares la o conferință de presă, invocând existența pericolului imigrației africane, din Sahel, zone unde este semnalată prezența grupului mercenarilor ruși Wagner.
Statele Unite sunt focalizate pe flancul de Est al NATO și pe China
Dat fiind războiul din Ucraina, deci în flancul de est al Alianței, Madridul nu are șanse să confere prioritate flancului de sud. ”Centrul de interes este azi flancul estic”, chiar ”dacă acordăm atenție și flancului sudic”, a declarat pentru presă, la Washington, John Kirby, coordonatorul comunicațiilor Casei Albe în chestiunile privind securitatea națională și de strategie. Dar prioritatea strategică a preşedintelui american Joe Biden este China, care va trebui menționată, pentru prima oară, în noul concept strategic rezultat de la summitul de la Madrid.
