Începând de luni, Eduard Hellvig nu mai este Directorul Serviciului Român de Informații. Acesta a declarat că decizia îi aparține și că nu are legătură cu presupuse intervenții, considerând că și-a îndeplinit toate obiectivele propuse la preluarea conducerii SRI. În discursul său de bilanț, Eduard Hellvig a subliniat faptul că în timpul mandatului s-a reușit transformarea și modernizarea Serviciului. „Cred că este important ca societatea și cetățenii să știe că SRI s-a transformat major în acești ani ca să poată acționa mai eficient și mai adaptat provocărilor actuale pentru a proteja România. Suntem la finalul unui proces important de reconfigurare a tuturor componentelor SRI atât la nivel local, cât și regional. A fost un proces menit să asigure instituției un sistem conceptual de securitate integrat, precum și să îi sporească eficiența în prevenirea și contracararea amenințărilor la adresa securității naționale. Documentul detaliază finalizarea cu succes a două proiecte majore: Regio și Centrio, secondate de multiple etape de reașezare organizatorică. Prin aceste proiecte de reorganizare SRI a devenit o instituție modernă, suplă și debirocratizată.
Proiectul Regio a început în 2017 și a avut ca obiectiv reorganizarea teritorială a instituției pentru a ne adapta la realitățile actuale și la amenințările preponderente unei arii geografice particulare. Nu mai există astăzi 41 de servicii în miniatură aferent fiecărui județ sau Capitalei. Vorbim despre o nouă organizare cu mai puține direcții, cu un lanț de comandă scurtat și cu o flexibilitate accentuată care a produs deja rezultate foarte bune.
Proiectul Regio a însemnat pasul următor, transformarea din temelii ale unităților centrale ale serviciului în raport cu o idee simplă, operațiunile pe primul loc. Împreună cu partenerii importanți pe model euro-atlantic am reformulat concepțiile de lucru, astfel încât resursele umane și financiare, investițiile și prrioritățile să fie direcționate în raportare directă la obiectivele de securitate națională”.
Depunerea mandatului de director al Serviciului Român de Informații nu este surprinzătoare. Printre rânduri, ea se întrevedea încă din data de 28 martie, când la sediul SRI a avut loc evaluarea stadiului măsurilor adoptate de instituție în contextul războiului de agresiune lansat de Federația Rusă împotriva Ucrainei. La eveniment au participat Președintele României, domnul Klaus Iohannis, Directorul SRI, domnul Eduard Hellvig, membrii Comisiei de control SRI, precum și membrii Biroului Executiv și cadre de comandă din unitățile Serviciului.
Atunci Directorul SRI, Eduard Hellvig, a subliniat principalele provocări cu care Serviciul s-a confruntat în contextul de securitate generat de război, printre acestea numărându-se gama largă de atacuri cibernetice și agresiuni hibride. „Ne concentrăm nu doar asupra prezentului, ci și asupra detectării provocărilor care abia se conturează în planul securitățîi și care vor fi perceptibile în anii următori.” Unele dintre proiectele care vor debuta în perioada imediat următoare se referă la „participarea la implementarea proiectelor de la nivel național din sfera securității cibernetice, adaptarea și dezvoltarea formatelor de cooperare în domeniul antiterorist și a acelora din cadrul Comunității Naționale de Informații.”(…) Atunci când dezbatem teme precum actualizarea legislației sau acoperirea lacunelor normative, în spațiul public revin, inerent, comparațiile cu perioada de dinainte de 1989. (…) Din calitatea de director al instituției, pot afirma cu deplină siguranță că, deși reticența poate fi de înțeles până la un punct, a rămâne cantonați în aceasta nu face decât să funcționeze împotriva propriilor noastre obiective ca stat.
Existența unei legislații clare ne-ar oferi un reper. Și nu doar în sensul în care serviciile de informații primesc instrumente pentru a acționa, ci și în cel în care acestora li se setează limite și li se impun răspunderi.”- declara atunci Eduard Hellvig.
