Refuzul statelor din America Latină de a condamna Rusia a provocat frustrări la summitul cu UE: „Ar fi păcat să nu fim capabili să spunem că există o agresiune rusă în Ucraina. E o realitate”

Mirela Ionela Achim (www.b1tv.ro)

Reuniunea dintre liderii Uniunii Europene şi cei ai ţărilor din America Latină şi Caraibe, care ar fi trebuit să marcheze o apropiere a relaţiilor și un parteneriat reînnoit, e pe punctul de a se transforma într-un eșec diplomatic de proporții, arată Reuters, Sky News şi Politico, citate de News.ro. Asta deoarece, în vreme ce UE vrea condamnarea fermă a războiului rus în Ucraina în textul declarației de final a summitului, liderii ţărilor din America Latină şi Caraibe preferă o poziție neutră.

„Dacă Rusia ar depune armele, ar fi pace. Dacă Ucraina şi-ar depune armele, nu ar mai exista Ucraina. Poate că dintr-o zonă mai îndepărtată, nu este atât de evident de înţeles”, a izbucnit premierul leton Krišjānis Kariņs.

UE și țările din America Latină, dezacord pe tema războiului rus în Ucraina

Negociatorii UE au încercat să convingă ţările din America Latină să condamne Rusia pentru războiul din Ucraina, în declarația comună de la finalul summitului. Degeaba. Luni seară, după mai multe runde de discuții, încă nu se ajunsese la un acord, unii oficiali temându-se că summitul de două zile ar putea să nu producă în final nicio declaraţie comună.

Liderii UE prezenţi au părut exasperaţi.

„Ar fi păcat să nu fim capabili să spunem că există o agresiune rusă în Ucraina. Este o realitate. Şi nu sunt aici pentru a rescrie istoria”, a declarat premierul luxemburghez Xavier Bettel.

„Uneori este mai bine să nu ai nicio concluzie decât să ai un limbaj care nu înseamnă nimic”, a susținut și premierul irlandez Leo Varadkar.

În timp ce UE vrea condamnarea războiului în termeni duri, premierul din St. Vincent şi Grenadine, Ralph Gonsalves, a declarat că „summitul nu ar trebui să devină un alt câmp de luptă inutil pentru discursurile pe această temă, care a fost şi continuă să fie abordată în alte foruri, mai relevante”.

Și Nicaragua şi Cuba s-au opus, în contextul în care se spune că aceste ţări primesc ordine de la Moscova, informează Politico.

Ce urmăresc țările latine

În schimb, Ralph Gonsalves a declarat că speră ca în comunicat să fie inclusă o referire la „moştenirea istorică a genocidului şi a sclaviei şi ceva în direcţia unei justiţii reparatorii. Acesta este un subiect asupra căruia trebuie să avem o conversaţie matură”.

Dar unele guverne europene au fost reticente faţă de limbajul propus privind reparaţiile, au declarat diplomaţi citaţi de Reuters.

Eşecul de a ajunge la un acord asupra unei declaraţii comune ar da o lovitură credibilităţii UE într-un moment în care aceasta încearcă să unifice vocea la ONU şi în afara acesteia în sprijinul Ucrainei.