Kimberly Guilfoyle, ambasadoarea SUA în Grecia, care a provocat recent un scandal după ce ar fi sugerat că Washingtonul a contribuit la căderea Guvernului Bolojan, este vizată de noi acuzații. Diplomata i-ar fi cerut unui important donator republican să îi achite o datorie de 100.000 de dolari către compania American Express, promițându-i în schimb că își va folosi relațiile din administrația Trump pentru a-l ajuta să își rezolve problemele cu autoritățile americane, informează Spotmedia.
Dezvăluirile apar într-o nouă investigație publicată de The Wall Street Journal, bazată pe sute de mesaje, e-mailuri și documente. Guilfoyle, fostă logodnică a lui Donald Trump Jr., ar fi încercat să obțină banii în vara anului 2025, cu numai câteva zile înainte de audierea sa în Senat pentru confirmarea în funcția de ambasador.
Avocatul diplomatei contestă autenticitatea mesajelor prezentate de publicația americană. Nu există dovezi că suma solicitată ar fi fost plătită sau că intervențiile promise ar fi produs rezultatele dorite.
100.000 de dolari, ceruți pentru plata unei datorii
Potrivit The Wall Street Journal, Guilfoyle i-ar fi cerut banii lui Eric Deters, un fost avocat și candidat republican din Kentucky, care a finanțat de-a lungul anilor evenimente și campanii asociate familiei Trump.
Într-un mesaj trimis prin aplicația Signal pe 3 iulie 2025, diplomata i-ar fi solicitat să vireze urgent 100.000 de dolari direct către American Express, pentru a-i achita o datorie. Ea ar fi explicat că această modalitate de plată nu ar lăsa urme vizibile ale tranzacției și ar fi insistat ca banii să fie transferați în aceeași zi.
Deters susține că a refuzat plata, deoarece suma i-ar fi pus în pericol căsnicia.
Cei doi aveau însă o relație financiară mai veche. Donatorul afirmă că îi plătise deja lui Guilfoyle aproximativ 300.000 de dolari pentru participarea la evenimente politice organizate în Kentucky, începând din 2020. De asemenea, susține că le-a plătit 200.000 de dolari lui Donald Trump Jr. și 100.000 de dolari lui Eric Trump pentru apariții similare.
Ce intervenții ar fi promis ambasadoarea
În schimbul sprijinului financiar, Guilfoyle ar fi promis să își folosească relațiile din administrația Trump pentru a-l ajuta pe Deters în mai multe probleme fiscale și juridice. Una dintre acestea privea o investigație a Fiscului american (IRS), legată de deduceri fiscale declarate în 2020. Deters considera că verificările erau motivate politic și voia să ajungă direct la conducerea instituției.
Potrivit mesajelor analizate de WSJ, Guilfoyle i-a transmis directorului IRS, Billy Long, o scrisoare redactată de donator și i-a comunicat ulterior acestuia că urma să discute despre situația sa.
Deters dorea și intervenții la Departamentul Justiției și FBI. Printre solicitările sale se numărau extrădarea din Pakistan a unui medic acuzat de efectuarea unor operații inutile și declanșarea unei investigații împotriva unei companii de asigurări cu care se afla într-un litigiu.
Guilfoyle i-ar fi promis că va încerca să îl ajute, susținând că are acces direct la conducătorii principalelor instituții federale. FBI a negat însă că diplomata ar fi intervenit pe lângă directorul instituției, Kash Patel.
Un milion de dolari pentru un interviu
Investigația descrie și o altă înțelegere financiară neobișnuită. Deters i-ar fi promis ambasadoarei un milion de dolari dacă reușea să îi obțină o apariție în emisiunea comentatorului conservator Tucker Carlson. Guilfoyle ar fi contactat persoane din anturajul acestuia, dar interviul nu a mai avut loc.
Carlson a declarat pentru WSJ că nu auzise niciodată de Deters și că ambasadoarea nu avea nicio influență asupra alegerii invitaților săi. El s-a arătat surprins și de suma oferită pentru o asemenea apariție.
Mesaje pe care nu le voia păstrate în scris
Un alt aspect evidențiat de investigație este preocuparea ambasadoarei ca înțelegerile financiare să nu fie documentate.
În ianuarie 2025, după nominalizarea sa pentru postul diplomatic, Guilfoyle i-ar fi cerut lui Deters să nu mai trimită mesaje despre bani, avertizând că asemenea documente i-ar putea compromite numirea.
În iunie, când donatorul i-a trimis un document în care preciza că îi plătise deja 300.000 de dolari fără să obțină vreun favor, ea i-ar fi cerut din nou să înceteze corespondența scrisă și să comunice exclusiv prin Signal.
Avocatul ambasadoarei, Jesse Binnall, contestă autenticitatea mesajelor prezentate de WSJ, fără să precizeze care dintre acestea ar fi false. El susține că Guilfoyle avea de recuperat bani pentru participarea la evenimente politice și pentru cheltuielile de deplasare.
La rândul său, Ambasada SUA a transmis că diplomata a trecut prin procedurile de verificare ale Senatului și își exercită atribuțiile cu integritate.
Controversa privind căderea Guvernului Bolojan
Noile acuzații apar la mai puțin de două săptămâni după ce aceeași publicație americană a relatat că Guilfoyle ar fi sugerat, în timpul unei întâlniri oficiale la Atena, că Statele Unite au contribuit la înlăturarea Guvernului Bolojan.
În martie, la o cină la care participau oficiali greci și americani, ambasadoarea ar fi intrat într-o dispută cu ministrul grec al Energiei, Stavros Papastavrou. Referindu-se la apropiata cădere a guvernului român, ea ar fi spus: „Putem face asta oricărei țări dorim. Putem face asta și aici”.
Ministrul grec i-ar fi răspuns că Statele Unite nu pot înlocui un guvern ales de cetățeni. Avocatul lui Guilfoyle a contestat această relatare, iar oficialii greci au respins informațiile despre presupusele amenințări.
Episodul a provocat reacții puternice la București, mai ales după ce s-a aflat că Guilfoyle se întâlnise pe 31 martie cu Sorin Grindeanu și Bogdan Ivan, pe atunci ministru al Energiei. Cei doi au susținut că discuțiile au vizat Coridorul Vertical de Gaze, proiect prin care gazele naturale lichefiate aduse din SUA în Grecia ar putea ajunge și în România. Grindeanu a respins acuzațiile privind o eventuală implicare americană în schimbarea guvernului.
Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai, printr-o moțiune de cenzură susținută de PSD, AUR și alți parlamentari. Nu au fost prezentate dovezi că administrația americană ar fi determinat această schimbare.
Între timp, membri democrați ai Congresului american au cerut Departamentului de Stat să investigheze conduita ambasadoarei, inclusiv în legătură cu promovarea intereselor unei companii energetice grecești și cu presupusele sale declarații despre România.
