În România, renovarea energetică aprofundată a școlilor trebuie să devină o prioritate, în contextul în care doar 15% din suprafața construită ocupată de clădirile unităților de învățământ a fost renovată până în 2020, potrivit datelor oficiale. Cele mai multe clădiri școlare sunt vechi și ineficiente, însă, în ciuda consumului ridicat de energie, nu pot asigura un mediu optim pentru învățare. Renovările reprezintă o oportunitate pentru reducerea semnificativă a consumului de energie, precum și de a crea condiții mai bune pentru performanța școlară și sănătatea elevilor și a profesorilor, semnalează experții România Eficientă, program derulat de Energy Policy Group (EPG), cu sprijinul OMV Petrom.
„Școlile sunt parte din infrastructura socială critică a unei societăți și avem o nevoie uriașă de investiții în acest sector. Este esențial să asigurăm în unitățile de învățământ cele mai bune condiții pentru copii. Numeroase studii în domeniu arată ce impact au condițiile din școli asupra performanței de învățare a elevilor și chiar asupra sănătății acestora. Despre <<sindromul școlilor bolnave >> nu se vorbește suficient în România. Încurajăm dezbaterile publice pentru a se înțelege importanța acestui subiect și a face o prioritate națională din renovarea clădirilor școlare, inclusiv a celor din mediul rural, mai neglijate și subfinanțate decât cele din orașe. Școlile eficiente energetic sunt școli mai sănătoase. Arătăm acest lucru prin renovările la standarde ridicate realizate prin programul România Eficientă. Sunt modele pe care le dorim replicate cât mai mult la nivel național”, declară Radu Dudău, președinte EPG și coordonator al programului România Eficientă.
La nivel național, sunt înregistrate 18.000 de clădiri ce aparțin instituțiilor de învățământ, ocupând o suprafață totală construită de peste 16,6 milioane metri pătrați, din care doar 15% a fost renovată până în 2020, potrivit datelor cuprinse în Strategia Națională de Renovare pe Termen Lung (noiembrie 2020). Vechimea și ineficiența acestora se reflectă în facturile ridicate la energie: școlile sunt cei mai mari consumatori de energie (354 kWh/m2/an), în alte sectoare consumul variind de la 200 la 250 kWh/m2/an, potrivit unui studiu EPG (2021).
Ineficiența energetică a clădirilor este strâns corelată cu probleme privind confortul termic și calitatea aerului din sălile de clasă. Împreună cu nivelul de zgomot și iluminatul, aceștia sunt parametri care influențează semnificativ performanța, atenția și capacitatea de concentrare a elevilor. Cercetări realizate în clădirile școlare au demonstrat că o calitate inadecvată a aerului în clasă determină un risc crescut de boli respiratorii și alte simptome legate de sănătate (precum dureri de cap, oboseală, tuse, strănut, iritarea ochilor, a nasului, amețeli, greață etc.).
În România, pe fondul deficitului de investiții, unele școli se confruntă cu probleme grave precum igrasie și mucegai, condiții improprii ce au un impact direct asupra sănătății elevilor expuși pe o perioadă îndelungată la acestea. Totodată, o analiză realizată în 2020 de EPG pe baza datelor Ministerului Educației, culese prin platforma siiir.edu.ro, a arătat că 1.874 unități școlare nu aveau apă curentă în niciuna dintre clădirile aparținând unităților respective.
Pașii pentru obținerea unor școli eficiente energetic și sănătoase
Stimularea renovării aprofundate a clădirilor va conduce atât la îmbunătățirea mediului de învățare pentru elevi și profesori, cât și la reducerea majoră, cu peste 60%, a consumului anual de energie în unitățile școlare. Acest nivel înalt de performanță energetică a fost atins prin renovările la standard nZEB (clădiri cu un consum de energie aproape zero) realizate până acum prin programul România Eficientă la Liceul Tehnologic Energetic „Elie Radu” din Ploiești (2022) și Școala Gimnazială Liliești Băicoi (2023). Cel de-al treilea proiect de renovare nZEB se află în plin proces de implementare la Grădinița „Zig-Zag” din localitatea Ovidiu (Constanța), unde clădirea veche de circa 70 de ani va fi, de asemenea, consolidată și extinsă.
Așa cum arată modelele de investiții realizate prin programul România Eficientă, renovarea aprofundată se realizează printr-o abordare integrată, urmărindu-se reducerea consumului de energie și acoperirea necesarului de energie al clădirii din surse regenerabile.
Un prim pas pentru atingerea unui nivel înalt de performanță energetică a clădirilor școlare este renovarea anvelopei clădirii, pentru a se reduce pierderile termice, deci consumul de energie necesar pentru încălzire și emisiile de carbon aferente. Aceste intervenții trebuie combinate cu instalarea unor sisteme de încălzire eficiente și a unor soluții de ventilare mecanică cu recuperare de căldură, măsură ce conduce totodată la îmbunătățirea calității aerului interior. Sălile de clasă sunt spații mai aglomerate decât alte locuri de muncă, precum clădirile de birouri, de aceea o ventilație adecvată este esențială, inclusiv pentru a împiedica răspândirea virusurilor.
Un alt pas prin care se obține atât diminuarea necesarului de energie pentru răcire, cât și un confort termic sporit în zilele cu temperaturi ridicate, este instalarea unor sisteme de umbrire, precum jaluzele exterioare reglabile. Pentru eficientizarea cheltuielilor cu electricitatea și asigurarea unui iluminat de calitate, soluția implementată la cele două școli și recomandată ca model este instalarea unui sistem modern de iluminat cu LED-uri, ce au un consum redus de energie.
Următoarea etapă este instalarea unor sisteme de producere a energiei din surse regenerabile. La Liceul „Elie Radu”, au fost montate panouri fotovoltaice și solare termice, iar Școala Gimnazială Liliești a fost dotată cu panouri fotovoltaice și pompe de încălzire geotermale. Nu în ultimul rând, prin astfel de investiții, școlile devin mai sustenabile și adaptate efectelor schimbărilor climatice.
Mai multe informații despre aceste modele de renovare aprofundată a școlilor pot fi consultate aici: https://www.romania-eficienta.ro/category/renovare-scoli/
