În goana după soluții care să aducă mai multe venituri la buget, ministrul finanțelor a adus în spațiul public discuția despre una dintre metodele de combatere a evaziunii fiscale, anume cea a reclamării de către cetățeni a persoanelor care nu-și plătesc taxele și impozitele la stat, cu alte cuvinte este vorba despre delațiune. Ministrul finanțelor este convins că această metodă va fi eficientă, iar bugetul de stat, care are atâtea nevoi, va crește astfel încât să facă față numeroaselor cheltuieli pe care le are. Cel puțin asta reiese din cele declarate de acesta, care spune că cu ajutorul acestei metode se vor aduna bani pentru finanțarea educației, sănătății, protecției sociale etc. Nu știu dacă a făcut cineva un studiu prin care să prognozeze câte venituri suplimentare se vor obține la buget, dar dacă ne gândim la prognoza privind veniturile suplimentare din impozitarea bacșișului parcă nu prea mai avem încredere în astfel de estimări.
La 6 luni pe 2023 s-au adunat venituri din impozitarea bacșișului în valoare de 9,7 milioane lei, suma totală prognozată pe anul 2023 fiind de 95 milioane lei. Cam așa facem noi prognozele. Ce urmări ar avea însă aplicarea unei asemenea metode? Într-o țară în care delațiunea era peste tot înainte de 1990, numai faptul de a te gândi la astfel de metode parcă nu sună prea bine, de fapt sună rău de-a dreptul. Răsplătirea delatorului cu un procent de 1% din valoarea fraudei ar putea duce la numeroase abuzuri, la procese interminabile etc. Apoi, care va fi pragul de la care se va aplica răsplătirea delatorului? Dacă nu există niciun prag, s-ar putea să se blocheze calculatoarele instituției care se va ocupa de aceste delațiuni! Sau poate, cine știe?, mai înființăm o instituție care să se ocupe doar cu această problemă! Dar mai există o soluție, mult mai eficientă și fără să aducă învrăjbire între cetățeni, anume metoda acordării de bonificații. Această metodă este prevăzută în Codul Fiscal:
,,Art. 121. – (1) Începând cu anul 2021, se poate acorda bonificaţie de până la 10% din impozitul pe venitul anual. Nivelul bonificaţiei, termenele de plată şi condiţiile de acordare se stabilesc prin legea anuală a bugetului de stat.
(….) Art.151…
(23) Începând cu anul 2021, se poate acorda bonificaţie de până la 10% din contribuţia de asigurări sociale. Nivelul bonificaţiei, termenele de plată şi condiţiile de acordare se stabilesc prin legea anuală a bugetului de stat.
(…) Art.174….
(23) Începând cu anul 2021 se pot acorda bonificaţii de până la 10% din contribuţia de asigurări sociale de sănătate. Nivelul bonificaţiei, termenele de plată şi condiţiile de acordare se stabilesc prin legea anuală a bugetului de stat.”
Deci avem legislație, trebuie doar să o valorificăm, asta în sensul în care chiar să acordăm bonificații bunilor platnici. În prezent, deoarece avem sintagma ,,se poate”, pur și simplu acestea nu se mai acordă. De ce se întâmplă acest lucru? Pentru că nu se ține cont și de psihologia contribuabilului, care va plăti dacă este recompensat cu o bonificație, așa cum se întâmplă la taxele și impozitele locale, de exemplu, unde gradul de colectare este bun tocmai datorită acestor bonificații. Trebuie să menționăm că aceste bonificații sunt prevăzute pentru persoanele fizice care au activități independente. Cele care obțin și alte venituri conform art.155 lit. c)-h), respectiv din cedarea folosinței bunurilor (chirii), investiții (dividende, dobânzi etc.) etc., de la 01.01.2024 nu mai sunt cuprinși în lista celor care ar putea beneficia de bonificație la asigurările sociale de sănătate, deoarece Legea 296/2023 aduce această modificare la Codul Fiscal. Cu alte cuvinte, în loc să extindem și la angajatori această bonificație pentru plata la timp a impozitelor, reducem aria beneficiarilor începând cu 2024.
Concluzia ar fi aceea că în acest moment, în România, a vorbi despre delațiuni recompensate este total inoportun, iar a aduce asemenea subiecte în spațiul public, în fața unei națiuni traumatizate înainte de 1990 de tot felul de delațiuni este, în opinia mea, nepotrivit, ca să nu spun altfel!
