Produsul Intern Brut a înregistrat o creştere cu 1,1% pe seria brută şi de 2,9% pe seria ajustată sezonier faţă de același trimestru din anul 2022, arată INS.
În perioada 1.I-30.IX 2023, Produsul intern brut a crescut, comparativ cu perioada 1.I-30.IX 2022, cu 1,4% pe seria brută şi cu 2,2% pe seria ajustată sezonier.
Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul III 2023, fiind înregistrate diferenţe faţă de varianta publicată în Comunicatul de presă nr. 288 din 14 noiembrie 2023.
Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul III 2023 a fost de 402678,9 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,9% faţă de trimestrul II 2023 şi cu 2,9% faţă de trimestrul III 2022.
Produsul intern brut estimat pentru perioada 1.I-30.IX 2023 a fost de 1185324,3 milioane lei prețuri curente, în creștere – în termeni reali – cu 2,2% faţă de perioada 1.I-30.IX 2022.
Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul III 2023 a fost de 434502,0 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 1,1% faţă de trimestrul III 2022.
Produsul Intern Brut estimat pentru perioada 1.I-30.IX 2023 a fost de 1130268,3 milioane lei preţuri curente, în creștere – în termeni reali – cu 1,4% faţă de perioada 1.I-30.IX 2022.
Contribuţia categoriilor de resurse şi de utilizări la modificarea Produsului Intern Brut
Categorii de resurse
La creșterea PIB, în perioada 1.I-30.IX 2023 faţă de perioada 1.I-30.IX 2022, contribuţii pozitive mai importante au avut următoarele ramuri:
-Agricultura, silvicultura şi pescuitul (+0,3%), cu o pondere de 5,9% la formarea PIB și al cărei volum de activitate a crescut cu 5,0%.
-Construcțiile (+0,3%), cu o pondere de 4,4% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 7,4%;
-Informațiile și comunicațiile (+0,3%), cu o pondere de 7,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 4,6%;
-Comerțul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+0,2%), cu o pondere de 18,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 1,2%;
-Tranzacţiile imobiliare (+0,2%) cu o pondere de 7,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 2,0%;
-Activitățile profesionale, științifice și tehnice; activitățile de servicii administrative și activitățile de servicii suport (+0,2%) cu o pondere de 7,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 3,4%;
-Activitățile de spectacole, culturale și recreative; reparațiile de produse de uz casnic și alte servicii (+0,2%) cu o pondere de 2,9% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 5,5%;
-Administrația publică și apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învățământul; sănătatea și asistența socială (+0,1%) cu o pondere de 13,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 1,0%.
O contribuție pozitivă la creșterea PIB au avut-o impozitele nete pe produs (+0,2%), acestea înregistrând o creștere a volumului lor cu 2,2%.
Industria a avut o contribuție negativă (-0,6%), cu o pondere de 21,0% la formarea PIB și al cărei volum de activitate a scăzut cu 2,7%.
Categorii de utilizări
Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal:
-Cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populației, al cărei volum s-a majorat cu 2,8% contribuind cu +1,7% la creșterea PIB;
-Consumului final colectiv efectiv al administrațiilor publice al cărei volum s-a majorat cu 6,9% contribuind cu +0,7% la creșterea PIB;
-Formării brute de capital fix, al cărei volum s-a majorat cu 10,7% contribuind cu +2,8% la creşterea PIB;
Un impact pozitiv la creșterea PIB a fost înregistrat de exportul net (+1,3%), consecință a scăderii volumului exporturilor de bunuri şi servicii cu 0,6% corelată cu o reducere mai pronunțată a volumului importurilor de bunuri şi servicii (-3,2%).
