Marți, 18 iunie 2024, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a lansat Volumul III pentru prezentarea rezultatelor PISA 2022 în ceea ce privește evaluarea abilităților de gândire creativă ale elevilor de 15 ani.
Programul pentru Evaluarea Internațională a Elevilor (Programme for International Student Assessment – PISA), coordonat de OCDE, este o cercetare internațională ce are loc la intervale regulate de timp și urmărește să evalueze sistemele de educație din întreaga lume prin testarea competențelor elevilor de 15 ani la lectură, matematică și științe.
PISA 2022 a inclus și evaluarea abilităților de gândire creativă (exprimarea în scris, exprimarea vizuală, rezolvarea de probleme sociale și rezolvarea de probleme științifice) ale elevilor de 15 ani. Mai concret, a fost evaluată capacitatea elevilor de a genera idei diverse și creative, de a evalua și de a îmbunățăți ideile altora pentru a ajunge la rezultate creative.
În România, 58% dintre elevi ating cel puțin nivelul 3 de competență, considerat de bază pentru gândirea creativă, adică pot cel puțin să genereze idei adecvate în contextul unor sarcini expresive sau de rezolvare de probleme simple sau moderate din punctul de vedere al complexității, și încep să demonstreze abilitatea de a genera idei sau soluții originale în contexte familiare. Dintre aceștia, 14% se situează la nivelurile 5 sau 6 de competență în gândirea creativă (performanță de top), adică pot genera, evalua și îmbunătăți ideile creative din cadrul unor sarcini diverse și complexe, inclusiv sarcini care presupun proiectarea unor soluții abstracte sau raportarea la scenariile unor probleme științifice și sociale nefamiliare sau caracterizate de anumite constrângeri.
Evaluarea oferă informații valoroase și în ceea ce privește abilitățile socio-emoționale ale elevilor din România. Rezultatele arată că 85% dintre elevii români declară că doresc să știe cum funcționează lucrurile – 76% doresc să înțeleagă de ce oamenii se comportă așa cum se comportă, iar 62% își duc sarcinile la bun sfârșit, chiar și atunci când acestea devin mai dificile decât credeau inițial.
Asemenea situației din celelalte țări/ economii participante, în România fetele au dovedit competențe de gândire creativă mai ridicate comparativ cu băieții, rezultatele acestora fiind mai mari cu 2,1 puncte. În România, statutul socioeconomic s-a dovedit a fi un predictor important al performanței elevilor, diferența între elevii dezavantajați și ceilalți fiind de 15,1 puncte.
Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și inițiativele Ministerului Educației asigură un cadru protrivit pentru formarea competențelor de gândire creativă. Politicile, măsurile și programele/proiectele care vor duce la ameliorarea acestor rezultate sunt:
- Proiectul Strengthening the capacity of Bulgaria and Romania to design and deliver curriculum reforms and improve student learning outcomes în cadrul căruia Ministerul Educației va elabora și pilota instrumente de monitorizare și sprijin al implementării curriculumului centrat pe competențe;
- Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii permite proiectarea unor opționale multi/trans/interdisciplinare care să contribuie la formarea competențelor de gândire creativă;
- Proiectul „Reglementări noi pentru un curriculum relevant și educație deschisă – RECRED”, în cadrul căruia profesorii de liceu vor fi formați să predea centrat pe competențe;
- Proiectul „Policies and resources for safe and supportive schools”, în cadrul căruia Ministerul Educației va pilota o abordare inovatoare pentru dezvoltarea abilităților socio-emoționale;
- Programele „Școala Altfel” și „Săptămâna verde”, în cadrul cărora profesorii pot desfășura activități dedicate formării competențelor de gândire creativă;
- Dotări ale spațiilor școlare – investiții realizate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, prin Programul Operațional Educație și Ocupare etc., care permit crearea unui mediu de învățare stimulativ, de tip STIAM (Știință, Tehnologie, Inginerie, Arte și Matematică), prin: echipamente științifice ce stimulează explorarea și experimentarea, resurse specifice conceptului de smart-lab, instrumente educaționale de tip realitate virtuală (VR) și realitate augmentată (AR) etc.
Pe lângă măsurile sistemice, competența de gândire creativă poate fi dezvoltată prin următoarele direcții de acțiune implementate la nivelul unităților de învățământ:
- Programe educaționale: integrarea creativității în toate disciplinele – includerea de activități și proiecte care să solicite gândirea creativă; proiecte interdisciplinare – promovarea proiectelor care combină mai multe discipline pentru a dezvolta o abordare holistică în rezolvarea problemelor.
- Metode de predare și învățare: Învățarea prin investigație – promovarea unei abordări prin care elevii descoperă singuri conceptele, prin experimente și explorare; învățarea bazată pe proiecte (Project-Based Learning – PBL) – implicarea elevilor în proiecte reale ce necesită soluționarea de probleme autentice; învățarea prin joc (Gamification) – utilizarea jocurilor educative pentru a stimula interesul și creativitatea elevilor.
- Resurse educaționale: Utilizarea tehnologiei – integrarea tehnologiei digitale, pentru a facilita explorarea creativă.
- Evaluare și feedback: Evaluare formativă – oferirea de feedback continuu și constructiv pentru a încuraja progresul și dezvoltarea creativității elevilor; evaluarea prin portofoliu: încurajarea elevilor să își creeze portofolii de lucrări creative care să reflecte evoluția lor în timp.
- Dezvoltarea personalului didactic: Schimb de bune practici – încurajarea colaborării între profesori pentru a împărtăși strategii și resurse eficiente. De exemplu, școlile pot organiza întâlniri periodice ale profesorilor pentru a discuta și a împărtăși experiențe și metode de predare inovative.
Informații suplimentare privind rezultatele obținute de elevii din România sunt disponibile pe site-ul Unității de Cercetare în Educație (Centru Național PISA desemnat) aici & aici.
Participarea României la PISA 2022 a fost susținută prin proiectul ROSE (ROMANIA SECONDARY EDUCATION PROJECT), cu sprijn acordat Guvernului României de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare.
