Al.Florin Țene
De-o viață, scriitorul și publicistul ieșean Ion N. Oprea a promovat creațile literare ale confraților, atât în paginile publicațiilor vremii, dar mai ales, în ultimii ani prin seria de ”Istorii, comentarii, miscelanea”, ajunse la volumul 81, apărute, în condiții grafice deosebite, la Editura ”Armonii culturale ”.
Volumul cu numărul 81, îmi confirmă, ceea ce scriam în urmă cu câțiva ani, că harncul și talentatul scriitor Ion N.Oprea este un promotor cultural, promovând creațiile literare, istorice, și științifice, ale autorilor din România profundă și tainică, în volumele sale.
Volumul 81, de care facem vorbire, are un conținut bogat, se deschide cu un motto, cu clarviziunea lui Nicolae Steinhardt de la Paris în anul 1937, din care redau doar o frază, care se potrivește ca o mânușe, vremurilor actuale:”Trei fenomene ale timpului: invazia verticală a barbarilor, domnia proștilor, trădarea oamenilor cumnsecade. ”
Consistentul volum se deschide cu articolul academicianului Ioan -Aurel Pop despre ”Dacii și romanii ”, publicat inițial în revista”Cultura”, în care Președintele Academiei Române, conchide: lui Vasile Părvan:”îi slăvim pe daci pentru vitejia lor și îi binecuvântăm pe romanii cuceritori, căci datorită lor ne-am născut noi, miracolul românesc. ”
Poezia ”De Paști ” semnată de poeta clujană Persida Rugu, aduce un omagiu Sfintei Sărbători, simbolul iertării și speranței, așa cu specifică în ultima strofă.Tot această poetă mai publică un articol însoțit de o fotografie rară, din 1888, înfățișându-l pe M.Eminescu, alături de Veronica Micle și Al.Vlahuță, însoțiți de actorii Teatrului Național, avându-l în prim plan pe I.L.Caragiale.
Virgil Ene, medic și profesor universitar din Timișoara semnează un interesant eseu despre Eminescu ca om de șriință, astrofizician și primul cosmonaut al lumii.
Remarcăm, că mai toate creațiile literare și științifice din volum sunt însoțite de fotografiile autorilor, inclusiv cu imagini care completează vizual creația autorilor.
În două pagini, alături de fotografia scriitorului Al.Florin Țene este promovat cenaclul literar din Cluj-Napoca, ce poartă numele acestui scriitor, autor a 105 de cărți publicate, printre care celebrele romane despre Sfinții Închisorilor.Acest articol este semnat de scriitoarea Liliana Moldovan din Târgu Mureș.
Regizorul și scriitorul Ben Todică din Australia publică trei articole despre cunoscutul artist plastic din SUA, originar din Deva, Robert Horvath.
Cartea mai publică 57 de pagini cu studiile de istorie semnate de istoricul Ionuț Țene, care este considerat de către Ion N. Oprea un original Dimitrie Gusti, contemporan cu noi.Remarcăm studiile despre valahii din Bitinia, din Asia Mică, regatul Țara Românească din Moravia valahă din Cehia, despre valahii din Bosnia, valahii din Poloniaa și Cehia, originile etno-lingvistive ale valahilor rumâni din Galiția roșie, despre românii care au înfruntat la începutul secolului XI vichingii, volohii români din nordul Transcarpatiei, din Ucraina, valahii din peninsula Sinai,Aceste studii aprofundate, evidențiază pregnant, rolul românilor și dezvoltarea civilizației acestora în diferite zone ale Terrei.Prin publicarea acestor studii, Ion N. Oprea aduce un plus la istoria noastră prin talentatul istoric Ionuț Țene, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor și al UZPR, fiind și vicepreședinte al Ligii Scriitorilor.
Capitolul III, intitulat ”Jocuri-Jocuri de cuvinte ” cuprinde o amplă analiză a profesorului universitare dr.ing.Constantin Nițu, general în rezervă în Armata Română, despre geografia lingvistică
Capitolul IV, intitulat ”Zîmbete-Zâmbete, de 1 aprilie ” care cuprinde ziceri despre zâmbetele noastre, iar de la George Măndicescu din Ploiești, relatează câteva întâmplări cu tâlc. Nina Cassian este prezentă cu un text despre limba sparg, o limbă indo-europeană din grupul italic.
Cartea se încheie cu enumerarea cărților publicate de Ion N. Oprea, a volumelor scrise în colaborare, referințe critice, inclusiv Prefețe și Postfețe.
Autorul acestei serii de ”Istorii ”este un promotor cultural, volumele acestea contribuie la iluminarea deplină a istoriei culturii române, deschzând, în fapt, o discuție fertilă asupra unor creații ce nu și-au epuizat sensurile, se constituie în dovezi de preț ale lucidității creației a unor opțiuni, a unor opere noi ce devin componente ale istoriei culturii noastre contemporane.