Liderii europeni ai partidelor de extremă dreapta s-au reunit luni la Milano pentru a studia posibilitatea formării unei alianțe suveraniste în vederea alegerilor europarlamentare de la sfârșitul lunii mai, în ciuda existenței unor diferențe de opinii într-o serie de probleme și principii, începând cu chestiunea leadershipului viitorului grup europarlamentar.
«Suntem pe cale să lărgim comunitatea noastră, familia noastră. Suntem în plină activitate pentru realizarea unui nou vis european», a declarat luni presei, la o reuniune organizată la Milano, Matteo Salvini, liderul extremei drepte italiene, înconjurat de Joerg Meuthen, din partea partidului Alternativă pentru Germania (AfD), de Olli Kotro din partea formațiunii Adevăraţii Finlandezi și de Anders Vistisen, din partea Partidului Popular danez. Salvini a lansat un apel la o alianță a tuturor naționaliștilor europeni în vederea alegerilor.
Ce unesc și ce despart diversele mișcări ale Dreptei extreme europene
«Astăzi», a mai spus Salvini, «pentru numeroși cetățeni și popoare, Uniunea Europeană reprezintă un coșmar» , prezentându-și propriul program denumit «Europa bunului simţ, popoarele își ridică fruntea». Deși a recunoscut că mișcările suveraniste au puncte de vedere diferite în unele probleme, Salvini a ținut să sublinieze că ele «sunt fondate pe identități și tradiții». În virtutea acestui important argument, el a lansat – în perspectiva alegerilor europene – apelul la extinderea alianței acestor formațiuni politice, pentru a deveni «o forță de guvernare și de schimbare în Europa». Obiectivul stabilit la reuniunea de la Milano, a anunțat Matteo Salvini, este ca suveraniştii să devină grupul cel mai important din Parlamentul European. De remarcat faptul că de la întâlnirea extremei drepte de la Milano a absentat Marine Le Pen, lidera fostului Front Naţional din Franța (actualmente Rassemblement national – RN). Ceea ce, spun în comentariile lor corespondenții agențiilor de presă străine aflați la Milano, confirmă existența unor «fracturi» în cadrul Dreptei radicale europene, în special pe tema leadershipului viitorului grup. La o analiză serioasă, se poate spune că, în ciuda unor evidente similitudini de poziții – euroscepticismul, ostilitatea față de islamism, multiculturalismul de stânga – suveraniştii europeni continuă să fie foarte diferiți. Sintetizat, ei sunt divizați în trei grupuri politice diferite în actualul Parlament European: grupul Europa națiunilor și libertăţii (ENL), grupul Conservatorilor și reformiştilor europeni (ECR) și, într-o anumită măsură, Partidul Popularilor Europeni (PPE). Dar, între AfD (Germania), adepta economiei de piață, și viziunea protecționistă a partidului condus de Marine Le Pen (RN) există o mare distanță. De asemenea, italienii și polonezii dau prioritate rădăcinilor creștine ale Europei, în timp ce RN, în numele laicității, nu face o prioritate din acest principiu. În fine, naționaliștii polonezi sau finlandezi nu împărtășesc elogiile pe care le aduc Marine Le Pen și Matteo Salvini președintelui Vladimir Putin.
