O treime dintre români menționează apărarea și securitatea drept principalul domeniu de care se poate ocupa președintele României. Politica externă, doar pe locul 5

Conform Barometrului LIBERTATEA-INSCOP, realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Libertatea în perioada 7-12 noiembrie 2024, o treime dintre români menționează apărarea și securitatea drept principalul domeniu de care se poate ocupa președintele României.

Competențele președintelui

Întrebați care sunt domeniile principale de care se poate ocupa președintele României, conform Constituției, și având opțiunea de a alege maximum două domenii,  33.1% dintre români menționează apărarea și securitatea, 30.2% politicile de sănătate și 28.7% combaterea corupției. Economia este menționată de 28.6% dintre cei intervievați, politica externă de 28.4%, iar politicile educaționale de 21.8%. 8.8% indică politicile sociale, iar 0.4% alt domeniu. 9.1% nu știu sau nu pot aprecia, în timp ce 0.8% nu răspund la această întrebare.

Remus Ștefureac – director INSCOP Research:  ”Opiniile românilor cu privire la competențele președintelui reflectă în primul rând un nivel scăzut de cunoaștere a atribuțiilor constituționale ale șefului statului. Mitul președintelui care se poate implica în toate domeniile mari este în continuare valabil, fiind alimentat inclusiv de ofertele electorale exhaustive ale candidaților la funcția de președinte. Cei mai mulți români identifică în mod corect pe primul loc apărarea și securitatea ca domeniu principal de care se poate ocupa președintele României, însă procente aproape la fel de mari sunt atribuite politicilor de sănătate, combaterii corupției sau economiei. Politica externă, una din competențele constituționale principale ale președintelui, se află abia pe locul 5 în răspunsurile populației. Politicile educaționale și politicile sociale sunt indicate în proporții mai mici.

Metodologie: Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research, membru corporate al ESOMAR, la comanda cotidianului Libertatea. Datele au fost culese în perioada 7-12 noiembrie 2024. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.