Mda. Sezonul ne îndeamnă să alegem. Trebuie să alegem! Vom alege!
Vorba reclamei, e timpul ca românii să aleagă ce li se potrivește cel mai bine.
Da, dar… ce să alegem?
În lipsa christicului și a blajinului miel, se pare că va trebui să ne mulțumim cu alte sortimente…
În ce mă privește, m-am hotărât! Eu aleg, ca și revista Booklook (publicație trimestrială de umor internațional, ajunsă la numărul 73), umorul. E singurul care ne mai poate salva, singurul care poate transforma o situație pierdută într-una (măcar moral) câștigată.
Un sonet dulce-amar, mai mult trist decât comic, ne propune Mihai Batog-Bujeniță chiar în debutul ediției: ”O mână de nisip mai toarnă-mi Doamne,/Că doară pentru tine ce-i nisipul,/Dar în clepsidra mea nisip e timpul/Ce-mi prinde bine încă zece toamne”. (”Sonetul nisipului”).
Câteva epigrame de mare efect ne propune Gheorghe Constantinescu-Gecko, sub genericul ”Brașoave din Brașov”. O reproducem pe cea intitulată ”Previziuni” (una absolut savuroasă), sperăm, spre deliciul cititorilor: ”Se merge clar spre lichidare/Din „economice” reflexe:/Va fi precis o foame mare,/Că porcii nu mai au complexe!”.
Un sonet foarte incisiv și cu mesaj peren semnează Mircea Trifu, sub titlul ”În locul concluziei”. Redăm un scurt extras: ”Voi fierbe totuşi foi de mătrăgună/Şi-n caldul lor îmi voi încinge acul/Să pot ucide ura şi opacul/Ce schimbă adevărul în minciună”.
Iar George Corbu are un ”Îndemn”: ”Aşa e-amice: pururi adevărul/E dureros şi nu eşti primu-n lume/Care-a făcut mărturisiri anume/Zburlind cu ele oamenilor părul”.
Spicuim din ”Ironiile grațioase” semnate de Cornelia Ursu:
”Iubirea îl schimbă pe om. Mai ales iubirea de sine.”
”Nu băutura l-a doborât, ci invers! A pus la pământ sute de butoaie, damigene şi sticle. N-a fost uşor, dar a învins, mai mereu”.
”Ar putea exista un parlament al muţilor?”.
O tabletă plină de ironie, dar și de extrase (vă veți da seama) extrem de veridice din dialogurile și comportamentele cotidiene semnează Mihai Batog-Bujeniță sub titlul ”Urmașii lui Confucius”. Despre ce urmași este vorba și care sunt apucăturile lor îi lăsăm cititorului plăcerea să descopere singur…
Un poem satiric plin de vervă, cu o acțiune ce pornește de la cele mai bune intenții, dar se sfârșește într-un fiasco ce îl va amuza cu siguranță pe cititor propune David Valentin, sub titlul ”Independență energetică”.
Îmi permit să citez din ”Fonfleurile lui M.B.B.” unul singur. Nu fiindcă celelalte n-ar fi de interes, dar acesta este… teribil de răspândit și de actual!
”Singura armă folosită de-a lungul vremurilor în toate războaiele este minciuna”.
(Exemple veți găsi destule…).
În același sens este și epigrama lui Mihai Caba ”Minciuna”: ”Minciuna-i azi în mare vogă,/Flagelul ei duplicitar/Nu-i de mirare că-şi arogă/Şi postul de parlamentar”.
Și încă una, a aceluiași autor, non-politică, dar extrem de reușită: ”Bancară”: ”La bancă chiar m-am îngrozit/De creditul ce-mi oferea,/Dar după ce mi-am revenit:/Cred că-i mai bine-n banca mea”.
Vă recomandăm și epigramele lui Grigore Chitul, extrem de reușite.
Ediția, așa cum și-a obișnuit deja cititorii, este plină de umor de calitate, cuprinzând epigrame, sonete, caricaturi, tablete, și găzduind în sumar atât autori contemporani cât și clasici.
O lectură necesară în prag de An Nou, cu multe înțelesuri și subînțelesuri, o lectură tonică, plăcută, utilă și, sperăm… extrem de curativă!
