Mărțișorul, simbolul acestei zile, ne amintește de legătura strânsă dintre om și natură, de ciclul nesfârșit al vieții și de puterea renașterii. Albul și roșul, culorile sale tradiționale, reprezintă puritatea și vitalitatea, lumina și căldura, forțele care ne ghidează și ne inspiră.
Sărbătorirea Mărţişorului este o tradiţie specifică sud-estului Europei. Pe lângă români, mai toate popoarele din Balcani o sărbătoresc în forme diferite, având un suport mitologic propriu, în Bulgaria, în Macedonia, sau în Albania. La români, originea mărțișorului provine de la străbunii noștri daci, unde noul an începea odată cu luna martie, lună a dezghețului și în care încep activitățile agricole. Străbunii noștri aveau numai două anotimpuri: vara și iarna. Mărțișorul era purtat ca un talisman menit să poarte noroc, oferit de anul nou, împreună cu urările corespunzătoare. În timpurile imemoriale, mărțișorul se oferea cu o seară înainte de 1 martie copiilor, tinerilor, deopotrivă fetelor și băieților. Firul bicolor, alb și roșu, simboliza dualitatea vieții: albul, puritatea zăpezii și speranța, iar roșul, vitalitatea soarelui și sângele, forța vieții.
Mărțișorul se purta de la 1 martie, până când se arătau semnele de biruinţă ale primaverii: când de pe pământul reavăn se ridică aburi de căldură, când pițigoii vestesc vreme bună, se aude cucul cântând, înfloresc cireşii sau vin berzele sau rândunelele. Atunci, mărţisorul trebuia să fie legat de un trandafir sau de un pom înflorit, ca să aducă noroc, fie era aruncat în direcția de unde veneau păsările călătoare, Ia-mi negreţele şi dă-mi albeţele”, sau era legat de coarnele boilor care erau înjugați la plug.
La vecinii noștri bulgari, spre exemplu, această sărbătoare se numește MARTENIŢA și se bazează pe o legendă, care povestește niște întâmplări petrecute pe data de 1 martie 681, când Huba și fratele său Boian se aflau în prizonierat și hanul Asparuh, fratele acestora, le-a trimis mesager un șoim, care avea legat de picior un fir de ață albă, semn că vor primi ajutor de la acesta pentru a evada. Cei doi au reușit să fugă, dar Boian, unul dintre cei doi frați a fost ucis undeva pe malul Dunării. Atunci, Huba a muiat șnurul în sângele fratelui său și la legat de piciorul șoimului, ca să-l trimită ca mesaj de înștiințare lui Asparuh, care îndurerat de această veste, a poruncit ca toți soldații săi să poarte un fir alb și unul roșu, pentru a-i feri de necazuri.
Dar tot la bulgari există o tradiție asemănătoare, care spune, că „dacă nu porţi mărţişor, Baba Marta va aduce spiritele rele în casa ta”. Baba Marta este corespondentul bulgar al „Babei Dochia” de la noi, tot o personificare a primăverii capricioase, deci se pare că tradiția mărțișorului este mai veche și la ei.
Sub aspect documentar, mărţişorul a fost atestat pentru prima oară de Iordache Golescu, boier și cărturar român, într-o lucrare intitulată „Pilde, povățuiri și cuvinte adevărate și istorioare”. În Moldova şi Bucovina, se presupune că mărţişorul era compus dintr-o monedă de aur sau de argint, prinsă cu aţă alb-roşie şi era purtat de copii în jurul gâtului. Tinerele purtau şi ele mărţişor la gât, în primele 12 zile ale lui martie. Tudor Arghezi, în volumul său „Cu bastonul prin Bucureşti”, menționează un obicei al fetelor din vremea „ La început, atunci când va fi fost acest început, mărţişorul nu era mărţişor şi poate că nici nu se chema aşa, dar fetele şi nevestele, care ţineau la nevinovăţia obrazului încă înainte de acest început, au băgat de seamă că vântul de primăvară le pătează pielea şi nu era nici un leac. Cărturăresele de pe vremuri, după care au venit cărturarii, făcând «farmece» şi făcând şi de dragoste, au învăţat fetele cu pistrui să-şi încingă grumazul cu un fir de mătase răsucit. Firul a fost atât de bun încât toate cucoanele din mahala şi centru, ieşeau în martie cu firul la gât”.
Fie ca această primăvară să ne aducă nu doar soare și flori, ci și bucurie, armonie și împliniri! Să pășim în noul anotimp cu sufletul deschis, gata să îmbrățișăm toate oportunitățile și momentele minunate ce ne așteaptă. La mulți ani de 1 Martie!
Av. Gianina-Vera Poroșnicu
Av. Răzvan-Andrei Huțanu
Societate Civilă Profesională de Avocați „Poroșnicu, Huțanu și Asociații”
