Un oficial de rang înalt al Națiunilor Unite a avertizat marți Consiliul de Securitate că extinderea operațiunilor militare ale Israelului în Gaza ar putea avea „consecințe catastrofale”, în contextul în care premierul israelian Benjamin Netanyahu ia în calcul o reocupare totală a teritoriului palestinian.
Miroslav Jenča, secretar general adjunct al ONU pentru afaceri politice, a declarat că un astfel de pas ar fi „profund alarmant” și ar putea pune în pericol viața a milioane de palestinieni, dar și a celor 49 de ostatici israelieni despre care se crede că se află încă în Gaza.
„Extinderea operațiunilor militare ar putea duce la o escaladare a violenței și ar afecta grav eforturile umanitare deja limitate. Această mișcare trebuie evitată cu orice preț”, a afirmat Jenča.
Israelul vizează controlul total asupra Fâșiei Gaza
Presa israeliană a relatat că Netanyahu intenționează să supună votului cabinetului de securitate, joi, un plan de reocupare completă a Fâșiei Gaza – plan descris de un oficial israelian drept „cucerirea totală și înfrângerea definitivă a Hamas”.
Armata israeliană susține că deține în prezent controlul operațional asupra a aproximativ 75% din teritoriu, dar noua strategie ar presupune ocuparea întregii regiuni, inclusiv a zonelor dens populate.
Surse politice sugerează că planul ar putea fi și o tactică de presiune în negocierile cu Hamas sau o strategie internă de consolidare a sprijinului în rândul partenerilor radicali din coaliția de guvernare.
Poziția SUA și reacții interne în Israel
Întrebat despre poziția Washingtonului, președintele american Donald Trump a declarat: „Asta depinde în mare măsură de Israel”. Observatorii internaționali consideră că această declarație reflectă o abordare mai rezervată din partea SUA, care încearcă să evite implicarea directă.
Pe plan intern, controversele sunt tot mai intense. Presa israeliană relatează că șeful Statului Major și alți lideri militari sunt reticenți față de planul lui Netanyahu, considerând că o ocupație completă ar putea complica situația ostaticilor și ar duce la escaladări regionale.
Un oficial israelian anonim a răspuns tranșant: „Dacă asta nu funcționează pentru șeful de stat major, atunci ar trebui să demisioneze”.
Situația umanitară: dezastru în desfășurare
Conform datelor prezentate de Miroslav Jenča, peste 1.200 de palestinieni au murit doar de la sfârșitul lunii mai în timp ce încercau să obțină hrană și ajutoare în centrele de distribuție.
ONU raportează o foamete indusă de om, care afectează în prezent peste două milioane de persoane. În ultima săptămână, 63 de persoane, inclusiv copii, au murit din cauza malnutriției severe, potrivit agențiilor umanitare.
Ministerul sănătății din Gaza, controlat de Hamas, a transmis că 154 de persoane – inclusiv 89 de copii – au murit din cauza lipsei de alimente de la începutul războiului, în octombrie 2023.
Israelul respinge acuzațiile, declarând că nu restricționează ajutorul umanitar și că „nu există foamete” în Gaza.
Bilanțul războiului
Conflictul, declanșat în urma atacului Hamas din 7 octombrie 2023, care a ucis 1.200 de persoane și a dus la luarea a 251 de ostatici, a devenit unul dintre cele mai sângeroase din ultimele decenii.
Conform Ministerului Sănătății din Gaza, peste 60.000 de palestinieni au fost uciși în urma campaniei militare israeliene, iar alte sute de mii sunt strămutați.
În fața Consiliului de Securitate, Miroslav Jenča a reiterat apelul Națiunilor Unite pentru încetarea focului, eliberarea necondiționată a tuturor ostaticilor și acces umanitar liber în Gaza, potrivit BBC.
