ANAF continuă în perioada următoare controalele țintite, în domenii cheie de activitate susceptibile de fraudă fiscală.

Analizele de risc și instrumentele digitale elimină factorul de eroare umană și susțin activitatea de colectare și identificare a evaziunii fiscale.

Peste 35 de milioane de euro (175 de milioane de lei) reprezintă prejudiciul adus bugetului de stat de 128 de companii de transport alternativ (ride-sharing), care funcționau la negru, fără a declara fiscal veniturile generate și fără a înregistra legal contractele de muncă ale șoferilor, respectiv fără a achita obligațiile fiscale aferente. Frauda a fost descoperită în urma unei acțiuni de control la nivel național demarată de Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) derulată în cursul săptămânii trecute.

Operațiunea, inițiată pe 29 septembrie, a vizat descoperirea de practici evazioniste, precum plata la negru a salariilor șoferilor și nedeclararea veniturilor. DGAF a instituit măsuri asigurătorii pe activele patrimoniale ale societăților, conturi bancare și a sumelor urmăribile, pentru recuperarea integrală a prejudiciului.

Ce a relevat analiza de risc ANAF și cum funcționa frauda

Controalele Antifraudă au fost demarate ca urmare a unor analize de risc realizate de DGAF în luna septembrie, care au semnalat un risc fiscal major în rândul operatorilor de transport alternativ. Modul prin care operau majoritatea companiilor investigate a indicat inspectorilor ANAF sustragerea de la plata obligațiilor fiscale prin:

• Contracte de comodat fictive: Șoferii transmiteau autoturismele personale cu titlu gratuit către societatea-operator, formalizând astfel înscrierea pe platforme.
• Plată la negru și nedeclararea veniturilor: După ce încasau sumele de la platformele de ride- sharing, companiile opreau un comision de până la 15%, restul banilor fiind transferați șoferilor, de cele mai multe ori în numerar, fără a fi fiscalizați.
• Muncă la negru/subdeclarată: Majoritatea șoferilor care prestau servicii în cadrul acestor societăți fie nu erau angajați cu forme legale, fie erau angajați cu normă de timp parțială, iar pentru aceștia nu erau declarate și achitate contribuțiile datorate bugetului de stat;.
• Omisiunea înregistrării: Reprezentanții societăților nu înregistrau în evidența contabilă și nu declarau administrației fiscale veniturile impozabile, cauzând direct prejudiciul bugetar.