Kremlinul își poate sărbători revenirea cu drept de vot în Consiliul Europei. Franţa şi Germania și-au asumat rolul de mijlocitori în criza care a început să escaladeze marți seară între Rusia și Consiliul Europei, asigurând întreaga lume că Rusia „își are locul” în principalul for responsabil pentru respectarea drepturilor omului la nivel european.
Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel i-au transmis asigurări președintelui Vladimir Putin, transmițându-i că locul Rusiei este în Consiliul Europei iar importanța rolului acesteia în acest organism paneuropean este unul deosebit de important.
Gestul celor două state survine pe fondul crizei izbucnite între organizaţia paneuropeană de apărare a drepturilor omului și Rusia, Franței revenindu-i sarcina dificilă în contextul în care prezidează de săptămâna trecută Consiliul Europei.
După 5 ani de la anexarea Crimeei şi de la agresiunea militară rusă din Estul Ucrainei, evenimente care au condus la formarea unui laitmotiv în concepția statelor afectate, precum și la generarea unor viziuni contrastante în rândul statelor – pe de-o parte, Europa Centrală și de Est, care militează pentru o politică de îngrădire și sancționare a Rusiei, iar de cealaltă parte, statele care optează pentru strategia de „a ține dușmanul aproape”.
Multitudinea argumentelor pro și contra poate clarifica ideea care stă la baza acestui „compromis” uriaș. În primul rând, Rusia este statul din care provine numărul cel mai mare de plângeri împotriva sa la CEDO, unicul loc unde-şi pot obţine dreptatea după abuzurile din ţara lor.
Pe de altă parte, votul dă un mesaj incorect şi de susţinere nemeritată lui Vladimir Putin, susţin criticii, pentru că, dacă după Georgia, sancţiunile au durat doar 3 luni, acum, la peste 5 ani, paşii în spate, limitarea sancţiunilor şi, cel mai probabil, ridicarea cât mai curând a acestora ar fi iminentă. Apărătorii poziţiei susţin că nu se revine la business as usual, la normal, la situaţia dinainte prin acest pas, doar se crează spaţiul de discuţie şi sancţiuni, se menţine presiunea asupra Rusiei. Aceiaşi susţin că ridicarea sancţiunilor nu este pe masă, la această oră, transmite adevarul.ro.
Pentru a sancţiona anexarea Crimeii de către Moscova, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a suspendat dreptul de vot în 2014 pentru delegaţia rusă. Moscova a replicat prin politica ‘scaunului gol’. Din 2017, Rusia nu şi-a mai achitat contribuţia de 33 milioane de euro la bugetul anual al Consiliului Europei.
Conform regulilor Consiliului, un stat membru care nu-şi plăteşte contribuţia riscă excluderea după doi ani, începând cu luna iunie pentru Rusia. Aceasta înseamnă că Moscova nu va participa în iunie la alegerea noului secretar general al organizaţiei, o posibilitate care, potrivit Rusiei, ar putea să însemne plecarea sa din CE.
Or, miniştrii statelor membre ale Consiliului Europei au afirmat la 17 mai – într-o declaraţie prudentă – că ei ‘lansează un apel la participarea delegaţiilor din toate statele membre’ la sesiunea din iunie. Această nouă poziţie a Consiliului Europei a provocat indignarea Kievului, conform Agerpres.
Dar agresiunea NATO impotriva Serbiei, cu complicitatea unor tari europene, cum a fost sanctionata?
A fost aplaudata – cu tot cu consecintele ei:
modificarea prin forta a frontierelor Serbiei – fapt interzis de Actul Final de la Helsinki semnat in 1975 de majoritatea tarilor europene, cat si de SUA.