Sondaj european BIOservicES
Fermierii, silvicultorii, cercetătorii și instituțiile publice indică un interes crescut, dar și provocări semnificative în gestionarea durabilă a solurilor europene
BIOservicES, proiect finanțat prin programul Horizon Europe (101112374), publică rezultatele unui amplu sondaj european care analizează percepțiile asupra valorii și importanței serviciilor ecosistemice ale solului în rândul fermierilor, silvicultorilor, cercetătorilor și instituțiilor publice. Studiul, adaptat contextului fiecărei categorii de respondenți printr-un chestionar online dedicat, oferă date esențiale pentru înțelegerea diferențelor de priorități, cunoștințe și nevoi privind gestionarea sustenabilă a solului în Europa.
„Solurile sunt fundamentul productivității agricole și al sănătății ecosistemelor. Prin acest sondaj, am dorit să înțelegem cum este percepută valoarea lor reală de către cei care interacționează direct sau indirect cu ele”, afirmă Raul Zornoza, coordonatorul proiectului BIOservicES și profesor la Universitatea Politehnica din Cartagena.
„Datele colectate sunt esențiale pentru a construi intervenții mai bine adaptate nevoilor diferitor actori și pentru a promova un management mai responsabil al solului în Europa”, subliniază acesta.
În rândul fermierilor și silvicultorilor, nivelul de familiaritate cu serviciile ecosistemice ale solului este ridicat: 79% dintre respondenți afirmă că știu ce reprezintă aceste servicii, iar 95% consideră că ele contribuie pozitiv sau neutru la valoarea economică a activității lor. Totuși, 71% spun că degradarea solului le afectează semnificativ productivitatea, iar același procent afirmă că serviciile ecosistemice influențează în mod direct randamentele culturilor. Exemplele oferite de participanți includ dificultăți în menținerea umidității solului, pierderea structurii agregatelor și scăderea biodiversității microbiene. Practici precum utilizarea culturilor de acoperire sunt raportate de 63% dintre fermieri, rotația culturilor este aplicată de 58%, iar fertilizarea organică de 58%. Cu toate acestea, 47% afirmă că nu au primit niciodată sprijin sub formă de instruire sau resurse pentru îmbunătățirea gestionării solului. În schimb, 71% își exprimă dorința de a participa la programe de formare axate pe sănătatea solului, iar 68% solicită asistență tehnică adaptată nevoilor lor specifice.
Sondajul în rândul cercetătorilor arată un nivel și mai ridicat de cunoaștere, 88% declarând că sunt familiarizați cu serviciile ecosistemice ale solului. Aproape toți participanții, în proporție de 91%, consideră că acestea au o valoare economică și ecologică substanțială. De exemplu, 88% dintre cercetători subliniază rolul vital al ciclării nutrienților, iar 84% accentuează importanța reglării apei în sol. În ciuda acestor cunoștințe, implementarea soluțiilor durabile este împiedicată de o serie de obstacole: 61% menționează lipsa finanțării, 43% indică blocaje de natură legislativă, iar același procent consideră că nivelul scăzut de conștientizare publică limitează aplicarea la scară largă a bunelor practici.
„Un rezultat important al sondajului este recunoașterea faptului că soluțiile există, dar nu sunt implementate la scară largă din cauza lipsei de resurse și a barierelor administrative”, afirmă Raul Zornoza. Acesta precizează că instrumentele create prin BIOservicES au rolul de a sprijini transferul de cunoștințe către practică, în special în ceea ce privește indicatorii biologici ai solului, care sunt dificili de măsurat și de înțeles.
În ceea ce privește instituțiile publice, sondajul arată că 97% dintre respondenți recunosc valoarea economică a serviciilor ecosistemice ale solului. Totuși, această recunoaștere nu se reflectă întotdeauna în planificarea urbană: 62% declară că serviciile ecosistemice nu sunt integrate sistematic în strategiile urbane. Autoritățile se concentrează în special pe gestionarea deșeurilor, pe dezvoltarea energiilor regenerabile și pe măsuri de eficiență energetică, însă solul nu este încă abordat ca un element central al planificării sustenabile. Doar 9% consideră că gestionarea CO₂ și a altor gaze cu efect de seră în mediul urban este realizată în mod eficient, iar implicarea comunităților locale în deciziile privind mediul este percepută ca fiind redusă, doar 15% confirmând existența unei participări semnificative.
Pe 5 decembrie, cu ocazia Zilei Internaționale a Solului, celebrăm importanța vitală a solului – chiar și a celui urban – pentru sănătatea orașelor și a comunităților. Tema din acest an, „Healthy Soils for Healthy Cities”, subliniază că, sub asfalt, clădiri și străzi, solul rămâne un element esențial: filtrând apa, reținând carbon, susținând biodiversitatea și reglând microclimatul urban. Rezultatele sondajului BIOservicES arată că fermierii, silvicultorii, cercetătorii și instituțiile publice din Europa cer același lucru: solul trebuie protejat acum. În sprijinul acestei viziuni, BIOservicES derulează cercetări directe pe soluri urbane – ca parte din cele 25 de situri experimentale distribuite în Europa, inclusiv în regiunile Atlantică (Spania), Continentală (Germania) și Mediteraneană (Spania) – pentru a oferi date științifice, indicatori și instrumente decizionale care pot orienta politici și practici de gestionare durabilă. Solurile urbane nu sunt „pământ uitat”, ci infrastructură naturală: trebuie recunoscute, studiate și protejate.
BIOservicES va folosi datele obținute în acest sondaj pentru a dezvolta instrumente practice destinate fermierilor, instituțiilor publice și comunităților locale, pentru a sprijini gestionarea responsabilă a solului în mai multe zone pilot din Europa, integrând eficient biodiversitatea solului în planurile de monitorizare.
„Rezultatele sondajului evidenţiază o nevoie clară şi imediată pentru programe de educaţie ecologică, pentru instrumente simple şi robuste de monitorizare a solului, precum şi pentru politici publice coerente de gestionare a solului. BIOservicES nu urmărește doar colectarea de date, proiectul are ca obiectiv fundamental identificarea relațiilor dintre comunităţile microbiene şi animale din sol, tipurile de utilizare a terenului, gestionarea solului, şi serviciile ecosistemice furnizate la scala câmpului şi a peisajului. În plus, BIOservicES își propune să dezvolte indicatori noi, instrumente digitale de sprijin decizional și modele pentru practici de management adaptative și reziliente la schimbările climatice. Scopul este ca aceste instrumente să fie utilizabile efectiv pe teren, de la monitorizare și restaurare, până la formularea de recomandări pentru politici și strategii de conservare. Astfel, proiectul promovează nu doar generarea de cunoștințe științifice, ci și transformarea acestora în soluţii concrete de gestionare durabilă, în care biodiversitatea solului reprezintă factori-cheie”, concluzionează Raul Zornoza.
Rezultatele studiului arată cu claritate că, indiferent de nivelul de expertiză sau de domeniul în care activează respondenții, solul este perceput ca o resursă strategică pentru Europa. Menținerea funcționalității sale depinde însă de o cooperare reală între fermieri, cercetători, autorități publice și comunități locale și toții stakeholderii implicați. Datele sondajului indică începutul unui efort comun în care cunoștințele, tehnologia și politicile publice trebuie armonizate pentru a proteja și valorifica serviciile ecosistemice ale solului. În acest proces, BIOservicES își asumă rolul de actor-cheie, impulsionând dialogul și consolidând legăturile dintre practică, cercetare și procesul decizional.
Sondajul BIOservicES a fost realizat în perioada Martie-Mai 2025, prin aplicarea a trei chestionare online, câte unul pentru fiecare segment de audiență, formate din cercetători științifici (în domenii precum agricultură, biodiversitatea solului și sustenabilitate), fermieri și silvicultori (asociații de fermieri, autorități responsabile de domeniile forestiere și exploatarea lor), și instituții publice (autorități locale, Municipalități, aurorități responsabile cu cu spațiile verzi, parcuri, zone verzi urbane, luciuri de apă, și autorități Guvernamentale precum Ministerul Mediului, Ministerul Sustenabilității, Ministerul Dezvoltării), pe un eșantion de 116 respondenți din țări precum: Spania, Germania, Letonia și Elveția.
