Viitorul proiectelor-fanion de apărare propuse de Uniunea Europeană rămâne incert, în contextul în care unele state membre preferă să dezvolte capabilități militare prin coaliții separate, evitând să aprobe inițiativele Comisiei la summitul de la Bruxelles de săptămâna viitoare.
Patru proiecte majore, sub semnul întrebării
În luna octombrie, Comisia Europeană a propus patru proiecte-fanion, menite să consolideze apărarea Europei până în 2030:
- Inițiativa europeană de apărare împotriva dronelor, denumită inițial „zidul anti-drone”
- Sistem de supraveghere a flancului estic
- Scut aerian european
- Scut spațial european
Foaia de parcurs a Comisiei prevedea ca aceste proiecte să fie aprobate de liderii UE până la sfârșitul acestui an. Totuși, drafturile concluziilor summitului nu conțin nicio aprobare, iar aprobarea unanimă a celor 27 de lideri ai UE pare dificil de obținut.
Scepticismul statelor membre
State influente precum Germania, Franța și Italia au arătat clar că preferă să colaboreze în coaliții pentru dezvoltarea capabilităților de apărare, considerând că marile proiecte țin în principal de competența națională și de NATO, nu de Comisia Europeană.
Un diplomat UE a declarat că există un „scepticism clar” față de proiectele-fanion, dar că este prematur să se spună dacă acestea vor supraviețui. Între timp, țările din nordul și estul Europei, care sprijină inițiativele, se reunesc la Helsinki pentru a le susține cu două zile înainte de summitul de la Bruxelles.
„Zidul anti-drone” – provocare și controverse
Inițiativa anti-dronă a atras atenția după incidente recente, precum pătrunderea a aproximativ 20 de drone rusești în Polonia și atacuri similare în România, Danemarca și Germania. Comisia propune o rețea de senzori, sisteme de bruiaj și arme menite să neutralizeze dronele, potrivit Reuters.
Cu toate acestea, proiectul a întâmpinat rezistență din partea unor state din sudul și vestul Europei, care consideră că inițiativa este prea concentrată pe flancul estic, în timp ce provocările dronele afectează întregul continent.
Proiecte europene de interes comun și coaliții alternative
Comisia a propus ca proiectele-fanion să fie desemnate drept „proiecte europene de apărare de interes comun”, ceea ce ar permite finanțarea lor din fonduri UE. Totuși, guvernele pot aproba și coaliții de state membre care să dezvolte separat proiecte de interes comun, decizia finală privind finanțarea aparținând țărilor membre.
Un oficial UE a concluzionat: „Munca efectivă va fi realizată de statele membre, iar Comisia rămâne un facilitator, nu un actor principal în execuția acestor proiecte”.
