O nouă cercetare RePatriot arată tendințele care definesc relația românilor plecați cu țara
Conform celui mai recent sondaj realizat de RePatriot în rândul românilor care trăiesc în afara granițelor, interesul pentru investiții în România rămâne ridicat, în ciuda provocărilor semnalate de diaspora în relația cu statul român. Studiul, desfășurat în octombrie – noiembrie 2025, arată că 4 din 10 români plecați își doresc să investească în țara natală, în special în domenii cu potențial major de creștere și relevanță globală.
Sondajul, realizat cu participarea românilor din peste 20 de țări, surprinde dinamica complexă a relației cu România: chiar dacă mulți respondenți declară că s-au adaptat foarte bine în țările gazdă, atașamentul față de țară rămâne puternic. Obiceiurile românești, consumul de produse din România și sprijinul financiar pentru familie continuă să fie elemente definitorii pentru o parte importantă a diasporei.
Tendințele legate de revenirea în țară și percepția asupra evoluției României
Românii stabiliți în Israel, Irlanda, Italia, Spania, Portugalia, Olanda și Marea Britanie sunt printre cei mai deschiși la ideea revenirii, în timp ce cei din SUA, Canada, Franța și Elveția sunt mai rezervați, invocând stabilitatea profesională și administrativă din țările de adopție.
Chiar dacă procentul celor care intenționează să se reîntoarcă definitiv a scăzut la 29%, tot mai mulți consideră nivelul de trai din România un motiv realist pentru revenire. Procentul a urcat la 52% în 2025, de trei ori mai mult față de 2015, semn că percepția privind evoluția țării se schimbă în mod consistent.
Totodată, 52% dintre românii din Statele Unite, Elveția, Germania sau Irlanda percep evoluția României ca fiind una pozitivă, ceea ce creează un climat de încredere ce poate susține investițiile și implicarea comunitară în anii următori. Datele arată un interes constant al diasporei pentru situația din țară, dar și o polarizare mai accentuată a percepțiilor în funcție de țările în care trăiesc românii din străinătate.
Unde ar investi românii din diaspora: domenii cu impact direct în comunități
Domeniile către care se îndreaptă cel mai mult intențiile de investiții includ agricultura, tehnologia (în special AI și IT), sănătatea, turismul, educația, imobiliarele și industriile creative. Preferințele indică interes atât pentru sectoarele tradiționale, cât și pentru industrii emergente precum inteligența artificială sau cercetarea științifică.
Este vizibil și apetitul pentru investiții antreprenoriale cu impact local – procesarea produselor alimentare, serviciile de ospitalitate, activitățile culturale și inițiativele sociale – semn că mulți români din diaspora văd în România un loc în care pot contribui concret la dezvoltarea comunităților.
În același timp, participanții la sondaj semnalează dificultăți persistente în relația cu instituțiile românești. Birocrația, lipsa de informații coerente și distanța administrativă sunt menționate frecvent ca bariere în menținerea unui contact constant cu România. Relațiile cu autoritățile române sunt ocazionale, deși mulți și le-ar dori mai frecvente, conștienți că ele contribuie la o mai bună integrare și la păstrarea identității românești. Nevoia unor relații autentice cu instituțiile statului, bazate pe respect, implicare, reprezentare reală, nu doar pe promisiuni electorale, este exprimată de cei mai mulți participanți la sondaj. Doar 36% dintre respondenți declară că fac parte dintr-o comunitate românească locală, procent care subliniază nevoia tot mai mare de conectare, apartenență și dialog.
Totuși, românii din diaspora continuă să păstreze legături culturale și familiale solide. 73% trimit bani acasă, iar consumul de produse românești rămâne ridicat în țări precum Irlanda, Marea Britanie, Canada și Spania. Evenimentele culturale, tradițiile și sărbătorile rămân repere importante pentru viața comunitară, iar ele exprimă relația afectivă a diasporei cu România, pe care și-o doresc tot mai întărită pe măsură ce trec anii.
”Deși se simt bine integrați în țările gazdă, s-au înrudit cu persoane din alte etnii și petrec ori fac afaceri și vacanțe cu oameni din populațiile majoritare, cei mai mulți se identifică cu valorile românești și își doresc să le conserve prin implicarea în proiecte dedicate diasporei. Vor să existe o strategie a statului pentru a-i repatria, a-i ajuta în caz de pensie ori de deces, vor mai multe schimburi de experiență și know-how, vor angajați la ambasade și la consulate mai puțin indolenți, leneși sau plictisiți, vor să fie implicați în reconstrucția României, vor să fie promovați în țară și să li se recunoască meritele și performanțele. Le lipsesc umorul românesc, ospitalitatea, muzica, folclorul, căldura relațiilor interumane, mâncărurile și băuturile tradiționale, petrecerile și obiceiurile de sărbători, locurile copilăriei și persoanele dragi lăsate acasă”, declară sociologul Bruno Ștefan, unul din coordonatorii sondajului.
Cercetarea RePatriot oferă o imagine asupra unei diaspore active, conectată emoțional la România și interesată să contribuie prin investiții, implicare socială și păstrarea identității culturale. RePatriot continuă să dezvolte programe dedicate românilor din afara granițelor, pentru a încuraja participarea lor la dezvoltarea țării, prin inițiative economice, educaționale și comunitare.
„De peste 10 ani lucrăm la refacerea țesăturii de încredere între românii de pretutindeni și România, pentru a avea o țară mai bună pentru noi și urmașii noștri. Rezultatele acestei cercetări arată că românii plecați nu au rupt legătura cu țara, și dorința lor de a investi este o resursă importantă pentru dezvoltarea României. Diaspora ne transmite atât speranțe, cât și nemulțumiri. Studiile sociologice, discuțiile directe, conferințele fundamentează proiectele comune de afaceri și culturale, iar determinarea și acțiunile generoase ale membrilor comunității Repatriot sunt o bază solidă pentru a avea o Românie mai bună, din care românii să nu trebuiască să mai plece din motive economice sau politice.”, declară Marius Bostan, antreprenor în serie și inițiator Repatriot.
Mulți români ar dori să revină acasă, dar într-o Românie mai bună
Într-o lume tot mai globalizată, unde milioane de români au ales să-și construiască vieți noi peste hotare, un studiu recent realizat de RePatriot în 2025 relevă o realitate plină de nuanțe: legătura cu România rămâne profundă și vibrantă, iar dorința de revenire acasă nu s-a stins, ci doar așteaptă condițiile potrivite. Deși doar 29% dintre cei peste 1.000 de respondenți din diaspora declară ferm că plănuiesc să se întoarcă definitiv, cifrele ascund o oportunitate uriașă – aproximativ 40% ezită, prinși între rădăcinile românești și provocările vieții în străinătate, în timp ce doar 30% exclud categoric ideea. Această ambivalență nu este un semn de ruptură, ci un apel la acțiune pentru România, care ar putea transforma diaspora dintr-o pierdere demografică într-un motor de dezvoltare.
„Cercetarea diasporei trebuie să rămână o prioritate, indiferent de mandatul politic. În egală măsură și politicile destinate diasporei trebuie fundamentate într-o bază riguroasă de evidență, fie că vorbim de axele de finanțare sau de o abordare strategică, care din păcate, la momentul actual nu există. Bunăoară, cum luptăm împotriva dezinformării în masă, mai ales în comunitățile de români de peste hotare, în continuare vulnerabile? Sau cum ne putem asigura că fondurile publice în sprijinul diasporei nu sunt risipite fără consecință, între cicluri electorale? În diasporă se conturează o societate civilă activă, dar a cărei voce este insuficient internalizată în România. Propun să ne întâmpinăm reciproc, resurse civice, tehnologice sau de cercetare avansată există din abundență, mai trebuie doar conectate”, declară Andra-Lucia Martinescu, Co-Fondator The Diaspora Initiative.
