Din Petre (editor), Primul Război Mondial. Istorie, memorie și mentalități colective, Editura Napoca Star, 2025
Al. Florin Țene
Volumul Primul Război Mondial. Istorie, memorie și mentalități colective, apărut în anul 2025 la Editura Napoca Star, sub coordonarea profesorului Din Petre, se înscrie într-o direcție de cercetare istoriografică modernă, interdisciplinară, care depășește cadrul strict al istoriei militare și politice, propunând o lectură complexă a Marelui Război ca fenomen total: eveniment istoric, traumă colectivă și factor modelator de mentalități.
Importanța volumului este accentuată și de dimensiunea sa instituțional-culturală, fiind rezultatul unor activități academice și educaționale desfășurate în cadrul Liceului Teoretic „Gheorghe Lazăr” din Avrig. Dedicația autorului-editor adresată președintelui Ligii Scriitorilor Români, Alexandru Florin Țene, conferă lucrării o dimensiune simbolică și axiologică, marcând convergența dintre istorie, educație și viața cultural-literară contemporană.
Volumul este conceput pe coordonatele istoriei culturale și ale studiilor memoriei, integrând perspective multiple: istorică, sociologică, antropologică și didactică. Titlul indică explicit cele trei axe fundamentale ale demersului: Istoria – ca reconstituire critică a faptelor, contextelor și consecințelor Primului Război Mondial; Memoria – ca proces de selecție, reinterpretare și transmitere a trecutului; Mentalitățile colective – ca rezultat al experienței traumatice a războiului asupra indivizilor și comunităților.
Editorul Din Petre reușește să armonizeze contribuțiile într-un discurs coerent, evitând fragmentarismul specific volumelor colective. Se observă o preocupare constantă pentru rigoarea științifică, pentru contextualizarea surselor și pentru corelarea evenimentelor locale cu dinamica europeană și mondială.
În carte sunt selectate studii ale profesorilor:Novac Emilian-Marius, Din Petre, Vasile Gafton, Răzvan Mihai Neagu, Lucia Budac, Ioan-Gabriel Tulbea, Jessica-Adriana Banea, Otilia Pădurean, Simona Gafton, Ramona Răduțiu, Denisa-Maria Nuțoiu. Daniela Curelea, Dragoș Curelea, Ana Maria Gafton și Rafael Țichidelean, ce dau o notă aparte și profundă tratării Marelui Război în spiritul teoriei „evenimentului total”, concept formulat de istorici precum George Mosse sau Jay Winter. Războiul nu este analizat exclusiv ca succesiune de bătălii și tratate, ci ca fenomen care a restructurat imaginarul colectiv, relația individului cu statul, raportul dintre viață și moarte, dintre sacru și profan.
Autorii subliniază impactul războiului asupra: discursului național și identitar; educației și propagandei; iteraturii memorialistice; practicilor comemorative.
În acest sens, volumul se apropie de direcțiile recente ale istoriografiei europene, care privilegiază „istoria sensibilităților” și „istoria emoțiilor”.
Secțiunile dedicate memoriei colective sunt deosebit de consistente. Războiul este analizat ca traumă fondatoare, ale cărei ecouri persistă în discursul public, în manuale, în monumente și ritualuri comemorative. Se observă o atenție specială acordată diferenței dintre memoria oficială și memoria individuală, dintre discursul eroic și realitatea suferinței.
În această perspectivă, volumul se aliniază teoriilor formulate de Maurice Halbwachs privind memoria colectivă, dar și studiilor contemporane despre „post-memorie” și transmiterea traumei între generații.
Un aspect distinctiv al lucrării îl constituie componenta sa pedagogică. Volumul nu este destinat exclusiv mediului academic, ci se dorește și un instrument de reflecție pentru elevi și profesori, stimulând gândirea critică și empatia istorică.
Prin această deschidere, cartea contribuie la formarea unei conștiințe istorice responsabile, ferite de simplificări ideologice și de mitologizări excesive.
Dedicația adresată mie nu are un caracter pur formal. Ea reflectă recunoașterea sprijinului acordat educației și culturii scrise și subliniază rolul Ligii Scriitorilor Români în susținerea dialogului dintre istorie, literatură și societate.
Această legătură conferă volumului o deschidere interdisciplinară suplimentară, situându-l la intersecția dintre istoriografie și discursul cultural.
Primul Război Mondial. Istorie, memorie și mentalități colective, editor Din Petre, este o lucrare solidă, bine articulată metodologic, care aduce o contribuție relevantă la studiile românești despre Marele Război. Volumul se remarcă prin echilibrul dintre rigoarea academică și accesibilitatea discursului, prin integrarea cercetării istorice în contextul educațional și prin deschiderea către problematica memoriei colective.
Cartea se recomandă atât istoricilor și cercetătorilor, cât și profesorilor, studenților și tuturor celor interesați de înțelegerea profundă a impactului Primului Război Mondial asupra societății românești și europene.
Lucrarea este evaluată din perspectiva istoriografiei contemporane, cu accent pe studiile memoriei, istoria mentalităților și dimensiunea educațională a discursului istoric. Se evidențiază contribuția volumului la înțelegerea Primului Război Mondial ca „eveniment total”, precum și relevanța sa culturală și civică în contextul românesc actual.
Volumul Primul Război Mondial. Istorie, memorie și mentalități colective, coordonat de Din Petre și publicat în 2025 la Editura Napoca Star, se înscrie într-o direcție consolidată a istoriografiei europene contemporane, care privilegiază abordările interdisciplinare ale fenomenului războiului. Depășind paradigma clasică a istoriei politico-militare, lucrarea propune o analiză centrată pe impactul conflictului asupra structurilor de gândire, asupra memoriei sociale și asupra reprezentărilor colective.
În acest cadru, Primul Război Mondial este interpretat nu doar ca un eveniment fondator al secolului al XX-lea, ci ca o experiență istorică totalizatoare, cu efecte de durată asupra imaginarului european și românesc¹.
Demersul metodologic al volumului se sprijină pe instrumentele istoriei culturale și ale studiilor memoriei, integrând contribuții provenite din istorie, sociologie și pedagogie. Editorul reușește să asigure coerența discursului științific, evitând heterogenitatea excesivă caracteristică unor volume colective.
Cele trei concepte-cheie din titlu – istorie, memorie și mentalități colective – sunt tratate nu ca domenii separate, ci ca paliere complementare ale analizei. Istoria furnizează cadrul factual și cronologic, memoria explică mecanismele de selecție și reinterpretare a trecutului, iar mentalitățile colective reflectă internalizarea experienței războiului la nivel social².
Unul dintre punctele forte ale volumului este asumarea explicită a perspectivei „evenimentului total”, concept consacrat în istoriografia occidentală de autori precum George L. Mosse și Jay Winter³. Războiul este analizat ca fenomen care a remodelat raporturile dintre individ și stat, dintre viața privată și sfera publică, dintre sacru și profan.Contribuțiile din volum evidențiază modul în care experiența frontului, mobilizarea generală și propaganda au influențat profund discursurile identitare, practicile sociale și reprezentările simbolice ale comunităților implicate.
Secțiunile dedicate memoriei colective se înscriu în tradiția teoretică inaugurată de Maurice Halbwachs⁴, fiind completate de perspective recente asupra traumei și post-memoriei. Se observă o analiză atentă a diferenței dintre memoria oficială, instituționalizată prin monumente și ceremonii, și memoria individuală, transmisă prin jurnale, corespondență și mărturii orale.
Volumul demonstrează că Primul Război Mondial a generat nu doar o memorie eroică, ci și o memorie a suferinței, a pierderii și a deziluziei, deseori marginalizată în discursul public tradițional⁵.
Analiza mentalităților colective pune în evidență mutațiile produse de război în percepția timpului, a morții și a valorilor morale. Autorii subliniază faptul că experiența războiului a accelerat procese de secularizare, de radicalizare politică și de redefinire a identităților naționale.
În acest sens, volumul se racordează la direcțiile istoriei mentalităților promovate de școala Annales, adaptate contextului românesc și est-european⁶.
Un element distinctiv al lucrării îl reprezintă deschiderea sa către mediul educațional. Volumul este rezultatul unor proiecte academice și pedagogice desfășurate în cadrul Liceului Teoretic „Gheorghe Lazăr” din Avrig, ceea ce conferă demersului o dimensiune aplicativă și civică.
Dedicația adresată președintelui Ligii Scriitorilor Români, Alexandru Florin Țene, are valoare simbolică și indică dialogul dintre cercetarea istorică, literatura contemporană și instituțiile culturale. Această conexiune consolidează rolul istoriei ca instrument de formare a conștiinței culturale și morale.
Primul Război Mondial. Istorie, memorie și mentalități colective, editor Din Petre, reprezintă o contribuție relevantă la istoriografia românească recentă. Volumul se remarcă prin rigoare metodologică, deschidere interdisciplinară și echilibru între analiza științifică și dimensiunea educațională.
Lucrarea se recomandă cercetătorilor, cadrelor didactice și studenților interesați de studiul războiului dintr-o perspectivă culturală și memorială, constituind totodată un model de bună practică în articularea cercetării istorice cu educația și viața culturală contemporană.
Note (indicative pentru subsol)
Eric Hobsbawm, The Age of Extremes, London, 1994.
Antoine Prost, Les anciens combattants et la société française, Paris, 1977.
George L. Mosse, Fallen Soldiers, Oxford, 1990; Jay Winter, Sites of Memory, Sites of Mourning, Cambridge, 1995.
Maurice Halbwachs, La mémoire collective, Paris, 1950.
Jay Winter, Remembering War, New Haven, 2006.
Jacques Le Goff, Histoire et mémoire, Paris, 1988.
Bibliografie
Boia, Lucian, Istorie și mit în conștiința românească, București, Humanitas, 1997.
Halbwachs, Maurice, La mémoire collective, Paris, PUF, 1950.
Hobsbawm, Eric, The Age of Extremes. The Short Twentieth Century, London, Michael Joseph, 1994.
Le Goff, Jacques, Histoire et mémoire, Paris, Gallimard, 1988.
Mosse, George L., Fallen Soldiers. Reshaping the Memory of the World Wars, Oxford University Press, 1990.
Prost, Antoine, Les anciens combattants et la société française, Paris, Presses de Sciences Po, 1977.
Winter, Jay, Sites of Memory, Sites of Mourning, Cambridge University Press, 1995.
Winter, Jay, Remembering War, Yale University Press, 2006.
