Analiză RoEM-UBB FSEGA
La finalul primei luni din 2026, anul în curs se conturează ca un posibil „an în oglindă” pentru economia României, cu indicatori macroeconomici apropiați de cei din 2025, dar cu o evoluție inversată a trendurilor pe parcursul anului. După un început modest în 2026, economia ar putea să accelereze în a doua jumătate a anului, pe fondul reluării procesului de dezinflație și al diminuării impactului măsurilor fiscale, într-un context în care menținerea disciplinei bugetare și gestionarea riscurilor politice rămân esențiale pentru evitarea unor noi presiuni de finanțare, consideră specialiștii Romanian Economic Monitor (RoEM)-UBB FSEGA, proiect de cercetare al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca.
„După o creștere de 0,9% an/an în primele nouă luni din 2025, economia a încheiat, probabil, anul precedent într-o notă slabă. Estimăm o creștere de aproximativ 0,8% pentru întregul an 2025, ușor sub consensul pieței, de circa 1%. Acest rezultat ar indica o oarecare reziliență economică, având în vedere amploarea și impactul măsurilor fiscale. Anul acesta, creșterea PIB și inflația medie ar putea rămâne la niveluri similare cu cele din anul precedent, iar perspectivele indică o îmbunătățire graduală a dinamicii economice. Ne așteaptăm la o creștere anuală similară, cu un impuls mai puternic în a doua jumătate a anului. Pentru 2027 anticipăm o revenire mai pronunțată, de +2,6%”, explică Csaba Bálint, cadru didactic asociat al UBB Cluj-Napoca, cercetător în cadrul echipei RoEM-UBB FSEGA.
Conform analizei realizată de echipa RoEM-UBB FSEGA, în 2025, consumul gospodăriilor a fost afectat de presiunea asupra veniturilor reale disponibile, generate de temperarea creșterii salariilor și de accelerarea inflației, inclusiv în contextul măsurilor de consolidare fiscală dificile, dar necesare. Impactul negativ a fost parțial compensat de creșterea investițiilor, susținute în principal de proiecte finanțate din fonduri europene și de cofinanțarea aferentă.
„Contribuția exporturilor nete a rămas negativă, însă mult mai redusă comparativ cu anul anterior, în condițiile în care exporturile au reușit să crească într-un context european relativ rezilient, în pofida șocului tarifelor vamale, și pe baza îmbunătățirilor logistice la frontieră asociate aderării României la spațiul Schengen. În același timp, importurile au încetinit, pe fondul cererii interne mai slabe”, spune Csaba Bálint.
Pentru acest an, specialiștii RoEM-UBB FSEGA se așteaptă la o creștere anuală similară, dar cu un impuls mai puternic în a doua jumătate a anului. „După un început slab, în 2026, activitatea economică ar putea accelera treptat, pe măsură ce impactul pachetului de consolidare fiscală, aplicat într-o manieră concentrată în 2025, se diminuează, dezinflația se repornește, fondurile europene substanțiale devin disponibile, iar presiunile financiare asociate ajustării fiscale se reduc. Chiar și în acest context, scenariul nostru de bază rămâne o creștere a PIB-ului de 0,8% pentru 2026”, spune Csaba Bálint.
Specialiștii RoEM-UBB FSEGA estimează că nivelul scăzut al consumului gospodăriilor va continua și în 2026 să exercite presiuni asupra ritmului creșterii economice, ca urmare a efectelor întârziate ale inflației ridicate, ale deteriorării condițiilor de pe piața muncii și ale măsurilor de consolidare fiscală asupra veniturilor reale disponibile, inclusiv asupra transferurilor sociale, precum pensiile. Totuși, adaugă economiștii RoEM-UBB FSEGA, această presiune ar putea fi parțial atenuată de bilanțurile mai solide ale gospodăriilor, generate de creșterea semnificativă a averii nete care a avut loc în ultimii ani. Dar acest „tampon” este probabil concentrat în rândul gospodăriilor cu venituri mai ridicate, în special din marile orașe, astfel că, efectul său de stabilizare asupra consumului ar putea fi doar limitat.
„Perspectivele ar putea începe să se îmbunătățească în a doua jumătate a anului 2026, întrucât inflația este de așteptat să scadă semnificativ, susținută de efecte de bază favorabile, de un deficit de cerere (consum redus), o creștere mai lentă a salariilor și de normalizarea așteptărilor inflaționiste. Împreună cu majorarea planificată la mijlocul anului a salariului minim, de aproape 7%, aceste evoluții ar trebui să sprijine veniturile reale și încrederea consumatorilor. De asemenea, ne așteptăm ca exporturile nete să aibă o contribuție pozitivă semnificativă la creșterea economică, în condițiile în care consumul intern rămâne, în general, temperat, iar economia UE dă dovadă de o relativă reziliență economică, așa cum consideră majoritatea analiștilor. Per ansamblu, estimăm că și investițiile vor oferi un nou impuls important PIB-ului în 2026, susținute de perspectiva unei absorbții ridicate a fondurilor europene și de un nivel ridicat al investițiilor publice”, explică Csaba Bálint.
În ceea ce privește principalele riscuri interne, analiștii RoEM-FSEGA estimează că deficitul bugetar ar putea scădea ușor sub 6,5% din PIB în 2026, fără a fi necesare majorări suplimentare semnificative de taxe.
„Cu toate acestea, tensiunile politice sau evoluțiile care ar putea submina capacitatea coaliției de guvernare de a menține o consolidare fiscală graduală ar putea reaprinde îngrijorările economice și genera presiuni serioase de finanțare. În acest context, reducerea dezechilibrelor macroeconomice existente ale României devine și mai importantă, mai ales într-un context global marcat de tensiuni geopolitice și de niveluri persistent ridicate ale datoriei publice”, concluzionează Levente Szász, coordonatorul echipei RoEM-UBB FSEGA.
