În programul de relansare economică, microîntreprinderile au un rol mărginaș, măsurile preconizate pentru acestea, care s-au dorit să stimuleze activitatea acestora (oare?), sunt doar niște măsuri paleative, fără mare efect asupra activității acestora, în schimb nu au fost luate măsuri care ajutau cu adevărat acest sector al micilor întreprinzători. Astfel, iată măsurile care, susțin cei care au inițiat acest program, ar ajuta microîntreprinderile (cele mai importante):
1. – orice firmă care îndeplinește condițiile de la art. 47, alin.(1), poate aplica regimul de impozit pe venit de 1%. Cu alte cuvinte, dacă ai fost plătitor de impozit pe profit, din varii motive (depășire plafon, nu ai avut cel puțin 1 angajat cu program normal de lucru de 8 ore sau mai mulți care cumulat să realizeze cel puțin 8 ore/zi, etc.), poți reveni la regimul de impozit pe venit de 1% dacă la 31.12. a anului precedent îndeplinești condițiile de microîntreprindere, ceea ce din 2023 nu mai era posibil. Un lucru bun în esență, dar ce facem cu cei care la 31.12.2025, de exemplu, nu aveau 1 salariat cu normă întreagă, deci nu vor putea îndeplini această condiție? De unde era să știe că guvernul se va răzgândi în această privință la o lună după terminarea anului 2025? Și uite așa, o mulțime de microîntreprinderi vor plăti și în 2026 impozit pe profit. Cum s-ar putea corecta acest lucru? Deoarece firmele au posibilitatea ca până la 31.03.2026 să decidă ce regim de impozitare vor aplica pentru anul 2026, corect ar fi ca să se dea posibilitatea acestora să-și angajeze 1 persoană până la termenul de 31.03, astfel ca să îndeplinească și acest criteriu, aceasta ca măsură tranzitorie pentru acest an.
2. – pentru firmele nou înființate, obligația de a avea 1 angajat să se realizeze în 90 zile, nu în 30 zile cum este în prezent.
3. – veniturile reprezentând bonificația de 3% din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, acordată de către organul fiscal, să nu mai intre în baza de impozitare cu 1%. Ce înseamnă asta pentru o microîntreprindere? Nimic, de fapt. Iată un calcul: la suma maximă de 100.000 euro venituri, acesta fiind plafonul maxim până la care poți fi microîntreprindere începând cu 2026, impozitul pe venit ar fi 1.000 euro (100.000 x 1%), deci bonificația de 3% ar fi de 30 euro, adică fabuloasa sumă de 153 lei (5,1 lei/euro). Dacă cei 153 de lei ar fi fost introduși în baza de calcul ar fi rezultat un impozit de 2 lei! La propriu (153 lei x 1% impozit = 2 lei, rotunjit). Halal ajutor pentru microîntreprinderi! Pe total ar fi 155 lei (153 + 2).
Singura măsură mai acătării este prima măsură, și aceea cu mențiunea de a lua acea măsură tranzitorie în ceea ce privește condiția de 1 angajat, cum am și menționat mai sus, restul sunt doar paleative, cum spuneam. În schimb, nimic despre:
1. – supraimpozitarea contractelor part-time, pentru micii întreprinzători fiind o adevărată piatră de moară, ca să nu mai spunem că suntem unici în această privință.
2. – birocrația care este mult mai mult resimțită de cei mici, deoarece ei nu-și permit să angajeze personal doar pentru obligațiile birocratice. Astfel, vedem declarații care se suprapun (D394, D300, date pe care le găsim în D406 etc.), situațiile financiare anuale, deși ar trebui simplificate se solicită date informative complexe, detaliate pe venituri și cheltuieli, astfel că de fapt se complică mai mult, datele care se solicită în declarația cu impozitul pe profit (D101) le regăsim în situațiile financiare anuale în mod detaliat (venituri, cheltuieli, impozit pe profit), deci o altă suprapunere. De ce nu se elimină acestea?
3. – ONG-uri care nu au niciun fel de activitate economică, deci nu au cum plăti impozit pe profit, trebuie să depună declarația anuală cu impozitul pe profit. De ce?
Acestea sunt doar câteva din problemele birocratice, mai sunt multe altele. Și încă ceva: microîntreprinderile cu impozit pe venit de 1% desfășoară, în cea mai mare parte, doar niște activități mici, de supraviețuire pentru micii întreprinzători și familiile lor, ca atare singura condiție ar trebui să fie plafonul de 100.000 euro, în schimb am creat o legislație de parcă ar fi nu știu ce mari corporații.
Totuși, s-ar mai putea face ceva în acest sens, legea nu a fost încă votată, poate că se va ține cont și de situația microîntreprinderilor, altfel, cum spuneam, ne prefacem doar că facem ceva și pentru acest sector, deși ele aduc bani la buget. Adică dau, nu iau!
