Administrația americană susține că preferă o soluție diplomatică pentru oprirea programului nuclear iranian. Oficialii de la Casa Albă au transmis că Iranul ar fi „foarte înțelept” să accepte un acord.
Cu toate acestea, retorica liderului american s-a înăsprit, iar SUA au desfășurat o consolidare militară majoră în Orientul Mijlociu — cea mai amplă de la războiul din Irak din 2003.
Escaladarea tensiunilor dintre Washington și Teheran
Relația dintre SUA și Republica Islamică rămâne blocată într-un impas diplomatic.
Iranul, condus de liderul suprem Ali Khamenei, a transmis că este dispus să negocieze limitarea îmbogățirii uraniului.
Totuși, Washingtonul insistă și asupra reducerii programului de rachete balistice și a sprijinului iranian pentru grupări regionale — condiții care au blocat discuțiile.
Între timp, acumularea de nave de război și avioane americane în apropierea Iranului ridică temeri privind un conflict iminent.
De ce ar lovi SUA din nou Iranul?
Președintele american susține că atacul din anul trecut ar fi distrus instalațiile nucleare iraniene. Însă administrația nu a explicat clar:
- de ce ar fi necesar un nou atac;
- care ar fi țintele militare;
- ce strategie există după o eventuală intervenție.
Analiștii spun că, spre deosebire de operațiunea din Venezuela, obiectivele strategice ale Washingtonului în Iran rămân neclare.
Rolul Israelului și riscul unui conflict regional
Participarea Israelului într-o eventuală campanie militară este considerată probabilă.
Premierul Benjamin Netanyahu s-a întâlnit recent cu Trump la Casa Albă pentru discuții privind situația din regiune.
Un atac ar putea declanșa reacții militare iraniene asupra bazelor americane și ar destabiliza întreg Orientul Mijlociu.
Presiuni politice interne pentru Trump
Situația vine într-un moment delicat:
- Trump a câștigat alegerile promițând reducerea implicării SUA în conflicte externe;
- o nouă campanie militară ar putea nemulțumi baza sa electorală;
- sondajele arată nemulțumiri legate de economie și imigrație.
În același timp, liderul american afirmă că merită Premiul Nobel pentru Pace — o poziție rar întâlnită pentru un președinte implicat simultan în operațiuni militare.
O strategie sau un stil politic?
De la revenirea la Casa Albă, Trump pare să prefere rolul de negociator global, folosind presiunea economică și militară pentru a forța acorduri internaționale.
Criticii spun că lumea încearcă constant să ghicească adevăratele sale intenții — fie că este vorba despre Iran, Venezuela sau chiar disputa privind Groenlanda.
Declarația sa recentă rezumă incertitudinea momentului: „Trebuie să facem un acord semnificativ, altfel se vor întâmpla lucruri rele.”
Concluzie
Lumea se află într-un punct sensibil, potrivit BBC.
Politica externă americană oscilează între negocieri și amenințări militare, iar următoarele decizii ale Washingtonului ar putea redefini echilibrul de putere în Orientul Mijlociu.