Barometrul BunăStării
România obține un scor de 6,85 din 10 în ceea ce privește Educația – peste Bulgaria (6,74), dar sub Polonia (8,3), Cehia (7,97), Ungaria (7,38) și Slovacia (6,87), arată Barometrul BunăStării, un instrument complex care măsoară calitatea vieții în România prin trei dimensiuni fundamentale: Educație, Sănătate și Bunăstare Socială. Analiza a fost realizată de MIR Research la cererea UNSAR pentru platforma ABS – Alianța pentru BunăStare.
Acest scor evidențiază decalaje în incluziunea educațională, competențele de bază și nivelul pregătirii pentru piața muncii.
„Pentru România, educația reprezintă o investiție strategică, nu doar în performanța individuală, ci în sănătatea economică și socială a țării. Cifrele arată acum un adevăr inconfortabil, dar necesar de abordat: este nevoie de un efort coordonat între stat, mediul privat și societatea civilă pentru a reduce decalajele și pentru a crește șansele reale ale copiilor la o viață mai bună. Astfel, sprijinirea educației financiare, digitale și pentru sănătate trebuie să devină o prioritate pentru viitor”, a declarat Alexandru CIUNCAN, Președinte și Director General UNSAR, organizația care a inițiat platforma ABS.
Rezultatele Barometrului confirmă că nivelul educației — inclusiv al celei financiare — este strâns legat de gradul de reziliență financiară a populației. În acest context, asigurările au un rol important în susținerea bunăstării, prin oferirea de protecție financiară și prin contribuția constantă la creșterea nivelului de educație financiară în rândul populației.
Nivel educațional redus și scăderi în incluziunea școlară
1. Nivel educațional – Proporția românilor(22%) cu un nivel scăzut de educație este dublă față de Polonia sau Slovacia, ceea ce afectează capacitatea societății de a susține o economie competitivă și un nivel ridicat al bunăstării.
2. Incluziune școlară – România înregistrează scăderi în învățământul primar deoarece gradul de cuprindere în învățământul primar este de 84%, sub media UE (101%1) și în scădere față de 2019 — un semnal de alarmă privind capacitatea sistemului de a integra toți copiii în sistemul de educație.
Totodată, ponderea tinerilor care au părăsit timpuriu școala și nu sunt angajați ajunge la 38,5%, cea mai mare pondere raportată în UE în ultimii ani.
3. Competențe financiare și digitale – Doar 12% dintre români au competențe financiare peste medie, semnificativ sub media UE (18%). În ceea ce privește competențele digitale de bază, doar 28% dintre cetățeni le dețin, cu mult sub Cehia (69%), Ungaria (58%) sau Polonia (44%).
Aceste decalaje limitează integrarea pe piața muncii și adaptarea la tranziția digitală și verde.
„Barometrul arată clar că insuficiențele în competențe, digitalizare și incluziune se răsfrâng direct asupra bunăstării populației. Prin inițiativele dezvoltate în cadrul ABS și la nivelul industriei, promovăm educația financiară, digitală și pentru sănătate ca părți esențiale ale bunăstării”,a declarat Roxana BĂLUȚĂ, Specialist Asigurări de Viață și Sănătate & Coordonator Programe UNSAR.
ABS va prezenta, în perioada următoare, mai multe date și despre Bunăstarea Socială, ultima dintre cele trei dimensiuni care alcătuiesc Barometrul Bunăstării.
1 Un nivel de peste 100% poate fi atins prin includerea copiilor care depășesc sau se află sub vârsta de referință, datorită repetenției sau intrării târzii în sistem.
