Premierul japonez Sanae Takaichi, prima femeie care deţine această funcţie, a declarat, vineri, în faţa Parlamentului că se opune schimbării regulilor de succesiune masculine ale familiei imperiale, transmite AFP.
Acestea sunt cele mai clare declaraţii ale sale pe această temă – subiectul unei dezbateri tot mai aprinse pe fondul crizei succesiunii – de la victoria zdrobitoare a partidului său în alegerile din această lună.
Takaichi a declarat că respectă concluzia unui grup de experţi care a discutat problema şi a concluzionat, în 2021, că este „adecvat să se limiteze eligibilitatea la descendenţii de sex masculin aparţinând liniei imperiale”.
„Guvernul şi eu personal respectăm acest raport”, a declarat Sanae Takaichi.
Premierul a avertizat anterior că revizuirea regulilor de succesiune ale familiei imperiale este „o chestiune urgentă”, deşi acest lucru ar implica probabil „adoptarea” de noi membri.
În timpul unui discurs politic ţinut luna trecută, ea a declarat că speră „ca discuţiile să se aprofundeze cu privire la modul de asigurare a unei succesiuni imperiale stabile… conducând la revizuirea Legii Casei Imperiale”.
Un comitet guvernamental a recomandat ca tronul să fie moştenit de cel mai mare copil
Chiar dacă tradiţia dictează că numai un bărbat poate continua linia imperială – care, potrivit legendei, datează de 2.600 de ani – sondajele de opinie au arătat un sprijin public ridicat pentru ca o femeie să urce pe tron.
Împăratul Naruhito are o fiică, prinţesa Aiko, dar ea a fost marginalizată de regulile de succesiune ale familiei regale, care permit doar bărbaţilor să urce pe tron.
Japonia a dezbătut succesiunea la tron de zeci de ani, iar în 2005 un comitet guvernamental important a recomandat ca tronul să fie moştenit de cel mai mare copil, indiferent de sex.
Acest lucru părea să deschidă calea pentru ca fiica împăratului să urce pe Tronul Crizantemei, dar naşterea prinţului Hisahito, nepotul împăratului, în anul următor, a redus la tăcere dezbaterea.
În 2021, un grup de experţi numit de guvern a sfătuit guvernul să ia în considerare permiterea familiei imperiale să „adopte” noi membri de sex masculin – rude îndepărtate care ar putea fi readuse în rândurile familiei.
Dar nu este clar dacă aceşti bărbaţi ar fi dispuşi să renunţe la carierele şi libertatea lor pentru a continua linia genealogică.
Comisia a mai spus că fiicele regale – în prezent obligate să părăsească familia după căsătorie – şi-ar putea continua îndatoririle publice după nuntă.
„Linia imperială neîntreruptă” de succesiune masculină este fundamentul Japoniei
Tradiţionaliştii au afirmat că „linia imperială neîntreruptă” de succesiune masculină este fundamentul Japoniei, iar schimbările majore ar diviza naţiunea.
Conform Constituţiei postbelice, familia regală nu deţine nicio putere politică.
Din punct de vedere istoric, femeile care se căsătoresc cu membri ai familiei regale s-au confruntat cu presiuni intense pentru a avea fii, iar unii membri ai familiei sunt subiecte regulate de bârfe online şi media.
Împărăteasa Masako, o fostă diplomată de rang înalt, s-a luptat ani de zile cu o boală legată de stres după ce s-a alăturat familiei, pe care unii au atribuit-o presiunii de a avea un băiat.
Împărăteasa Emerită Michiko, mama lui Naruhito, a suferit şi ea de boli induse de stres.
