Învingător în alegerile legislative din luna aprilie, social-democratul Antti Rinne a alcătuit o coaliție guvernamentală – cu încă patru partide – în jurul unui program economic care, practic, renunţă la austeritate. O creștere a cheltuielilor publice și investiții importante în infrastructuri figurează pe agenda viitorului guvern. Este înlăturat categoric de la guvernare partidul populist Adevărații Finlandezi.
La o lună și jumătate de la alegerile legislative în urma cărora social-democrații finlandezi s-au situat primii ca număr de sufragii obținute (17,7%), Antti Rinne a realizat în cursul weekendului trecut un acord de coaliție și un program comun pentru următorii patru ani. El a raliat la proiectul său patru partide: Partidul de centru al fostului prim ministru Juha Sipila, ajuns pe poziția a patra ca număr de voturi obținute, Verzii, Alianța de stânga și Partidul suedez. Împreună, aceste formațiuni politice dețin 112 locuri (din 200) în parlamentul finlandez. Au rămas în afara guvernului partidul liberal și conservator Kokoomus și populiștii Adevăraţii Finlandezi.
4 miliarde de euro pentru dinamizarea economiei
Conform promisiunilor făcute în campania electorală, fostul lider sindical și viitor prim-ministru Antti Rinne a decis, împreună cu aliații săi, cheltuieli publice cu mult mai mari în următorii ani de guvernare. După ani de zile marcați de înghețarea salariilor și prelungirea programului de lucru cu scopul declarat de a se recâștiga competititvitatea, a venit în Finlanda momentul investițiilor, au declarat oficiali ai coaliției la guvernare. Este avută în vedere alocarea a 4 miliarde de euro pentru dinamizarea economiei, prioritate urmând a se acorda formării profesionale și inovării, precum și construcției de căi ferate și autostrăzi. Unele majorări de impozite, în special la energie, realocări de cheltuieli și câteva privatizări vor alimenta creșterile la cheltuielile publice într-un ritm de 1,2 miliarde suplimentare pe an, până în 2023. Candidatul Rinne a promis în campania electorală creșterea cu 100 de euro a pensiilor sub 1.400 de euro, ceea ce va costa statul 183 milioane euro pe an. El a promis, de asemenea, angajări de personal mai numeros în sectorul social, dată fiind existența unei societăți pe cale de îmbătrânire. «Datoria țării nu trebuie să mai crească», a promis Antti Rinne, care contează, totuși, pe o creștere economică de doar 2% în anii următori, pentru a se permite finanțarea noilor cheltuieli cu tentă socială mai pronunțată. Pentru moment, Institutul național de statistică prognozează cifre mai puțin optimiste privitoare la rata de creștere. Săptămâna trecută, acesta a dat publicității o creștere de doar 1,2% în primul trimestru al anului 2019.
