Un dialog între arte, ca o punte invizibilă între sunet și formă, între vibrație și materie. Așa a fost, duminică seara, la Institutul Cultural Român (ICR) de la Beijing, unde a avut loc vernisajul expoziției „Păsările lui Brâncuși – Zbor spre infinit“ și concertul „Sunetul Formelor“, organizate cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la nașterea marelui sculptor român Constantin Brâncuși. Departe de tumultul vremurilor tulburi de afară, sediul ICR de la Beijing a devenit un spațiu al contemplației. Sub semnul creației lui Constantin Brâncuși și al sosirii primăverii cu simbolul Mărțișorului, vioara și pianul artiștilor români, violonista Diana Jipa și pianistul Ștefan Doniga, au dat glas unei moșteniri artistice care transcende timpul și granițele. Brâncuși spunea că simplitatea nu este un scop în artă, ci ajungi la ea fără să vrei, apropiindu-te de sensul real al lucrurilor.
Aceeași filozofie a fost reflectată în programul serii: lucrări de o puritate sonoră aparte, în care fiecare notă a părut cioplită cu precizie, asemenea unei forme din marmură sau bronz. Dialogul dintre pian și vioară al cunoscuților artiști români a creat un echilibru fragil și profund – pianul, grav și arhitectural, susținând structura, iar vioara, suplă și luminoasă, conturând linii melodice care aminteau de eleganța „Păsării în văzduh”. Diana Jipa și Ștefan Doniga au evocat, prin lucrările alese, dorul și rădăcinile românești ale sculptorului, iar pasajele dinamice au sugerat modernitatea sa vizionară. A fost un concert în care muzica nu doar că a ilustrat operele lui Brâncuși, dar le-a și continuat în alt limbaj. „Făurăria lui Brâncuși”, compusă special de Viorel Munteanu pentru celebrarea marelui sculptor modernist a fost una dintre piesele alese special de muzicieni pentru acest eveniment.
Publicul a ascultat cu o atenție aproape ritualică, de parcă și liniștea părea sculptată în aer, ca într-un spațiu sacru, lucrări realizate de compozitori români precum Paul Constantinescu, Felicia Donceanu, George Enescu, Bela Bartok, Dinu Lipatti. Spre bucuria publicului chinez, artiștii au avut în repertoriu și două lucrări chinezești foarte cunoscute, Floarea de iasomie, un cântec tradițional chinezesc, și Butterfly lovers de He Zhanhao și Chen Gang.
Fiecare pauză dintre interpretările muzicale părea să respire, să creeze acel „vid” atât de esențial în arta brâncușiană, pentru că Diana Jipa și Ștefan Doniga le-au umplut cu scurte materiale video în care ei concertează în diverse muzee și institute de cultură din România, pentru că așa cum Brâncuși căuta esența zborului, și nu forma aripii, muzicienii au căutat esența emoției autentice, nu virtuozitatea ostentativă. La finalul fiecărei interpretări, aplauzele prelungite au confirmat că invitații au fost martorii unei întâlniri rare între arte, în care sculptura nu a fost privită, ci ascultată, iar sunetul a devenit, pentru câteva clipe, materie vie. Concertul a reușit să sugereze universul simbolic al artistului – verticalitatea aspirației, puritatea liniilor, căutarea absolutului și s-a încheiat într-o notă specifică zilei de 1 martie, cu Hora Mărțișorului compusă de Grigoraș Dinicu.
Gazdele, directorul ICR Beijing Liviu Țăranu și referent principal Ema Stoian, au deschis vernisajul expoziției „Păsările lui Brâncuși – Zbor spre infinit” dedicată motivului zborului în creația brâncușiană. Aceasta evocă cicluri esențiale precum „Măiastra” (1910–1918), „Pasărea în spațiu” (1919 –1940), „Pasărea în văzduh”, studiile autonome de „Pasăre” și „Golden Bird” (1919–1920), lucrări aflate astăzi în colecțiile unor prestigioase muzee internaționale. Concepută ca un parcurs hermeneutic asupra procesului de esențializare formală, expoziția analizează structurile constitutive ale limbajului plastic brâncușian: reducția formei la arhetip, verticalitatea ca ax ontologic, relația dintre suprafață și lumină, unitatea dintre volum și soclu, precum și zborul ca figură conceptuală a transcendenței și continuității. Forma sculpturală este astfel înțeleasă ca o dinamică deschisă, care depășește limitele obiectului și se prelungește simbolic „în cer, în piedestal și în pământ”, după cum afirma artistul.
Structura expozițională include un dispozitiv mural documentar bilingv (chineză-engleză), care integrează: cronologia estetică a biografiei artistului, contextualizarea inițierii seriei „Păsărilor” în economia operei, enumerarea lucrărilor majore și a muzeelor care le găzduiesc, analiza episodului juridic din portul New York (procesul din 1926–1928 privind statutul lucrării „Bird in Space”, moment definitoriu pentru recunoașterea sculpturii moderne în Statele Unite), reproduceri din presa epocii și imagini documentare, schițe ilustrând procesul de esențializare formală, precum și referințe la comanda realizată în anii 1930 pentru Maharajahul Yeshwant Rao Holkar al Indore (India), pentru care Brâncuși a executat două variante în marmură ale ciclului „Pasărea în spațiu”, destinate palatului acestuia. Parcursul abordează totodată materialele privilegiate de artist (marmură, bronz polisat, lemn), motivele românești și relația structurală dintre volum și soclu. Expoziția va rămâne deschisă până la sfârșitul anului 2026. Proiectul este realizat cu susținerea National Gallery of Art, Washington, DC, și a specialistului muzeal Peter Huestis.
Parcursul expozițional este completat de proiecția documentarului „Timi2023 – Brâncuși”, narat de istoricul și criticul de artă Doina Lemny, precum și de intervenții plastice realizate de studenți ai Facultății de Sculptură din cadrul Universității Tsinghua, gest simbolic al continuității dialogului artistic româno-chinez. În consonanță cu această reflecție vizuală, seria aniversară cuprinde trei concerte intitulate „Brâncuși 150: Sunetul Formelor” care propun o transpunere muzicală a principiilor estetice brâncușiene, articulând o relație subtilă între sunet, volum și arhitectură formală. Primul concert susținut de renumiții muzicieni români, violonista Diana Jipa și pianistul Ștefan Doniga, a avut loc în 1 martie 2026 la sediul ICR Beijing, iar celelealte două se vor desfășura în 4 martie 2026 la Beijing Dongtu Theater și în 6 martie 2026 în Sala Auditorium, Forlong Ski Resort din orașul Chongli.
Evenimentele sunt organizate de reprezentanța ICR la Beijing pentru promovarea valorilor culturale românești în China și pentru a marca, prin dialog intercultural, personalitatea complexă a lui Constantin Brâncuși, ale cărui opere au revoluționat sculptura modernă universală, fiind considerat Patriarhul sculpturii moderne.
De altfel, moștenirea lui Brâncuși poate fi găsită chiar și în Shanghai. Mai exact, celebra clădire SOHO Gubei Tower din districtul Changning (proiect: Kohn Pedersen Fox Associates), a fost inspirată de faimoasa sculptură „Coloana Infinitului” a sculptorului român, aflată în Târgu Jiu, Gorj.
(Nina F. Gherman)
