Situația internațională actuală trece prin cea mai profundă transformare de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, iar discursul internațional se concentrează din ce în ce mai mult pe două întrebări presante: Ce se întâmplă cu lumea? și Ce va face China?
Ca fereastră vitală pentru ca lumea să observe și să înțeleagă China, cele două sesiuni din acest an au atras atenția globală. CGTN, în colaborare cu Institutul Tsinghua pentru comunicare internațională, a lansat documentul „Perspectiva principalelor probleme 2026”, în care sunt identificate și prezentate zece subiecte internaționale majore și zece subiecte legate de China, oferind perspective pentru a găsi răspunsuri la întrebările critice.
Documentul arată că evoluția actuală a ordinii internaționale se caracterizează prin „accelerarea variabilelor lente”, tendințele pe termen lung, consumatoare și exogene devenind mai proeminente. Dezacordurile privind concurența și guvernanța bazate pe reguli, intensificate de avansarea rapidă a tehnologiei, au escaladat. Discursul public s-a concentrat, de la discutarea „dacă funcționează bine”, la întrebarea „dacă poate fi controlat și cine decide”. În ceea ce privește subiectele legate de China, atenția internațională este centrată pe transformarea structurală a țării, căutând „progresul” bazat pe „stabilitate”, urmărind în același timp „inovația” în mijlocul unui astfel de „progres”. În mod special, există un interes crescut în ceea ce privește stabilizarea așteptărilor și încurajarea noilor factori determinanți în cadrul temei dezvoltării de înaltă calitate, acoperind o serie de aspecte, cum ar fi cele mai recente reforme și guvernanța platformelor și tehnologiilor.
Probleme de securitate
Documentul subliniază zece probleme internaționale, inclusiv conflictele regionale și preocupările de securitate globală, impactul social al populismului Occidental, AI generativă și cursa de reglementare, consolidarea rezilienței în sistemele de sănătate publică, criza climatică și normalizarea evenimentelor meteorologice extreme, monedele digitale și riscurile FinTech, conflictele pentru apă și concurența asupra bazinelor hidrografice, securitatea alimentară și riscul foametei globale, renașterea crizelor globale ale refugiaților și migrației și ascensiunea Sudului Global și a Noii Ordini Mondiale.
De asemenea, documentul arată că peisajul global al securității va rămâne extrem de volatil, cu aspirații de securitate în regiunile cu capacități de guvernanță slabe care se pot amplifica. Concurența marilor puteri se va extinde la dimensiuni mai profunde, în timp ce țările din Sudul Global se vor angaja tot mai mult în remodelarea regulilor internaționale. Tendințele populiste din Occident vor continua să se intensifice. Consolidarea instituțională a partidelor de extremă dreapta și remodelarea sistemelor naționale și sociale de guvernanță de către noi forțe politice devin variabile de fond semnificative care afectează evoluția ordinii internaționale. Concurența tehnologică și jocul de reglementare în sectorul global generativ AI vor continua să se aprofundeze.
Măsurile restrictive ale SUA privind legăturile critice pot persista și escalada, în timp ce efectele aplicării cadrului de guvernanță al Chinei vor deveni treptat evidente. Calea guvernării regionalizate și bazate pe blocuri condusă de marile puteri ar putea accelera fragmentarea peisajului global al AI, crescând riscurile de decuplare și barierele în calea inovării. În plus, se așteaptă ca dezvoltarea sistemelor globale de sănătate publică să treacă instituțional de la „răspunsul la situații de urgență” la „reziliența sistemică”. Sănătatea publică este încorporată mai explicit în cadrul „securității comune”, iar poziția sa strategică în discursul public global și în agendele politice este proiectată să crească continuu. Se anticipează că riscurile climatice vor fi recunoscute mai clar ca constrângeri de dezvoltare pe termen lung, amplificând presiunile combinate ale „deficitelor de securitate” și „deficitelor de guvernanță” prin canale precum energia, alimentele și stabilitatea socială.
Reziliența economică și potențialul tehnologic
În plus, documentul prezintă zece subiecte importante legate de China, inclusiv începerea celui de-al 15-lea Planului cincinal, cea de-a 105-a aniversare a fondării Partidului Comunist Chinez, o nouă inițiativă de creștere a capacității de producție a cerealelor cu 50 de milioane tone, realizările în domeniul descoperirilor în tehnologiile de bază din domenii cheie, transformarea fiscală locală și noul model de dezvoltare pentru sectorul imobiliar, gestionarea riscurilor în cadrul conceptului general de securitate națională, dezvoltarea „Chinei digitale” și construirea unei piețe de date integrate la nivel național, noi forme de ocupare a forței de muncă și modele de dezvoltare favorabile ocupării forței de muncă, inițiativa „China sănătoasă” și restructurarea sistemelor de căsătorie, fertilitate și îngrijire a persoanelor vârstnice, precum și reziliența economică și paradigma de dezvoltare „dublă circulație”.
Potrivit documentului, anul 2026 va marca atât începutul celei de-a 15-a perioade a Planului cincinal al Chinei, cât și cea de-a 105-a aniversare a fondării Partidului Comunist Chinez. Conceptele și realizările modernizării chineze sunt de așteptat să devină un punct central al atenției internaționale.
Pe de o parte, implementarea cuprinzătoare a strategiei de dezvoltare bazată pe inovare și cultivarea viguroasă a noilor forțe productive de calitate vor da un impuls mai durabil în dezvoltarea economică sănătoasă a țării, pe termen lung.
Pe de altă parte, aprofundarea reformei și deschiderea, împreună cu accelerarea dezvoltării unei piețe naționale unificate, eficientă, standardizată, echitabilă și complet deschisă, vor consolida factorii interni ai economiei și rezistența acesteia la șocuri. În plus, subiectele legate de reziliența economică și paradigma de dezvoltare a „dublei circulații” vor rămâne probleme de durată în discursul public. Acestea vizează inovarea științifică, tehnologică și modernizarea producției, efectele politice ale extinderii cererii interne și ale stimulării consumului, noi progrese în ceea ce privește deschiderea la standarde înalte, dezvoltarea porturilor de liber schimb și extinderea cooperării regionale și a piețelor emergente.
