Banca Mondială a emis estimări îmbunătățite privitoare la evoluția economiei României în 2019, 2020 și 2021, concretizate într-o creștere de 3,6% în anul 2019, cu o diferență de 0,1 față de ianuarie 2019, arată Agerpres, citând un raport al „Global Economic Prospects”, publicat miercuri de Banca Mondială.
De asemenea, instituţia financiară internaţională se aşteaptă ca România să raporteze pentru 2020 şi 2021 o creştere a Produsului Intern Brut de 3,3% şi, respectiv 3,1%, în creştere cu 0,2 şi, respectiv, 0,3 puncte procentuale faţă de previziunea precedentă.
În Europa şi Asia Centrală (ECA), regiune care include România, creşterea s-a moderat la 3,1% anul trecut, în timp ce în 2019 economia a avut un start lent, în urma atenuării investiţiilor şi a comerţului. În Europa Centrală, activitatea economică a încetinit de asemenea spre sfârşitul anului trecut, reflectând scăderea cererii pe plan intern şi dificultăţile provocate de factorii externi, pe fondul încetinirii din zona euro (Polonia, România). În contrast, expansiunea în Rusia a accelerat datorită unor factori temporari.
Politica fiscală s-a relaxat de asemenea în 2019, rezultând o adâncire a deficitului ca procent din PIB (Belarus, Kîrgîzstan, Polonia, România).
Datoria publică ca procent din PIB a crescut cu peste zece puncte procentuale de la criza financiară globală, ajungând la 45% la finalul lui 2018. Inflaţia este pe un tren ascendent în regiune de la începutul lui 2019 (Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Croaţia, Georgia, Ungaria, Kosovo, Moldova, Muntenegru, Polonia, România, Rusia, Serbia, Tadjikistan), parţial din cauza majorării preţului ţiţeiului.
Măsurile de stimulare fiscală, care au ca rezultat majorarea consumului privat, vor începe să se atenueze în unele din cele mai mari economii din regiune până în 2020 (Ungaria, Polonia, România).
Scăderea populaţiei apte de muncă, care reflectă parţial emigrarea către Europa Occidentală din ultimii ani, limitează perspectivele de creştere pe termen mediu în Europa Centrală. Creşterea moderată a investiţiilor publice s-ar putea reduce şi mai mult în absenţa unui progres susţinut în adoptarea reformelor structurale, se arată în raportul „Global Economic Prospects”
