Bulgaria, Croația, Polonia și România ar putea crește productivitatea muncii cu până la 10-15 procente prin adoptarea pe scară largă a tehnologiilor digitale, în special software și instrumente bazate pe inteligență artificială, potrivit celui mai recent Raport Economic Periodic UE (EU RER Report) publicat de Grupul Băncii Mondiale. În condițiile în care economia UE avansează cu aproximativ un procent pe an, creșteri de amploarea celor menționate ar putea stimula creșterea economică, creșterea salariilor, și ar contribui la crearea unor locuri de muncă mai reziliente.
Raportul inititulat Innovation Rising: Lifting Central and Eastern Europe’s Jobs and Growth Potential constată că regiunea intră într-o nouă fază de dezvoltare. Convergența cu UE a contribuit la construirea unei baze pentru inovație, însă menținerea creșterii economice va depinde din ce în ce mai mult de mobilizarea investițiilor private și de direcționarea capitalului către firmele cele mai productive. O adoptare mai rapidă și mai largă a noilor tehnologii – în special în rândul întreprinderilor mici și mijlocii – ar contribui la accelerarea creșterii economice și la consolidarea competitivității în întreaga regiune.
„Europa Centrală și de Est a înregistrat progrese remarcabile în ultimele două decenii, cu un nivel al veniturilor apropiat de cel al UE și cu perspective mai bune pentru milioane de oameni”, a declarat Anna Akhalkatsi, Director de Divizie pentru Uniunea Europeană la Grupul Băncii Mondiale. „Menținerea acestor progrese va depinde de creșterea productivității – prin utilizarea mai largă a tehnologiilor digitale, prin investiții mai solide în competențe și reguli clare și previzibile care să ajute companiile să inoveze, să evolueze și să fie competitive. Aceasta este calea prin care economiile pot crea locuri de muncă mai multe și mai bune, întărindu-și în egală măsură reziliența pentru viitor”.
În ultimele două decenii, Bulgaria, Croatia, Polonia și România au înregistrat creșteri rapide ale veniturilor prin integrarea comercială și participarea la lanțurile de aprovizionare europene. Acest model de creștere economică își atinge acum limitele. Pe măsură ce populația aptă de muncă scade și piețele muncii sunt deja tensionate, devine tot mai dificil să se obțină câștiguri suplimentare prin extinderea forței de muncă sau prin competiția bazată pe costuri mai scăzute. Menținerea convergenței va depinde din ce în ce mai mult de creșterea productivității- stimulată de inovație, de adopția mai rapidă a tehnologiilor digitale și de avansarea companiilor pe lanțul valoric în vederea creării de locuri de muncă cu valoare adăugată mai mare.
Analiza subliniază, de asemenea, importanța vitezei cu care inovația și tehnologia se propagă în economie. Cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare în cele patru țări rămân în prezent sub media UE – sub 1,5 procente din PIB, față de 2,2 procente la nivelul UE. Companiile investesc, de asemenea, mai puțin în active necorporale, precum software, cercetare, date și îmbunătățiri manageriale. În Polonia, de exemplu, 26 de procente din investițiile corporative sunt destinate acestor active necorporale, față de 37 de procente la nivelul UE. Firmele mai mici, în special din Bulgaria și România, rămân în urmă în ceea ce privește adoptarea tehnologiilor digitale, astfel încât câștigurile de productivitate sunt limitate. Reducerea acestor decalaje ar ajuta economiile din Europa Centrală să atingă noi etape de creștere, creând totodată locuri de muncă mai productive și mai reziliente.
