Experţi de anvergură în ştiinţele comunicării, practicieni şi teoreticieni, din România, SUA, UK, Singapore şi Italia au analizat, din diverse unghiuri, fenomenul ştirilor false la nivel global şi naţional şi impactul acestora, al dezinformării în general, atât asupra societăţii în ansamblu, cât şi asupra vieţii de zi cu zi a cetăţeanului.
Principalele teme de discuţie au fost: efectul ştirilor false în economie şi în alte domenii de activitate, comunicarea companiilor în era dezinformării şi cai de evitare a riscurilor reputationale; instrumente şi modalităţi de identificare a ştirilor/ informaţiilor false; rolul formatorilor de opinie şi al social media în răspândirea sau în combaterea ştirilor false, căutându-se răspuns la întrebarea: de ce oamenii cred astfel de ştiri.
Cele mai valoroase idei expuse în cadrul conferinței
Cesare Valli, unul dintre veteranii relaţiilor publice din Europa: „Fake-news a existat întotdeauna, sub diverse forme. Acum avem acces la telefonul mobil de dimineaţă până seara. Suntem bombardaţi cu informaţie, iar marea problemă este cum diferenţiem sursele de încredere faţă de celelalte. Ştirile negative vând mult mai bine decât cele pozitive. Viteza caracterizează viaţa noastră şi, ca jurnalist, uneori nu ai timp să verifici informaţia (ne referim şi la cei de pe platformele de fact-checking). În trecut, jurnaliştii aveau şi o zi la dispoziţie să verifice informaţiile, acum reacţia ar trebui să fie la secundă. Reţelele sociale ar trebui să încerce o reglementare în acest sens. Algoritmul ar trebui să fie folosit pentru a încerca diferenţierea unor potenţiale informaţii bune, de unele cu potenţial fake news.”
Alina Bargaoanu, decanul Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul SNSPA şi membru al Grupului de experţi la nivel înalt privind ştirile false şi dezinformarea online al Comisiei Europene, s-a referit cu precădere la semnificaţia evenimentului şi la demersurile, la nivel european şi al statelor membre UE, în sfera reglementarii pentru combaterea fenomenului. Prezentarea sa, „Regulating a Complex and Elusive Field. European Responses to Online Disinformation”, a inclus consideraţii privind diferite modele de reglementare (UE şi state membre – Germania, Franţa, Danemarca, Spania).
Paul Holmes, fondatorul şi preşedintele „The Holmes Report”: „Nu există relaţii publice fără democraţie, dar nici democraţie fără relaţii publice. Relaţiile publice sunt despre a ajuta oamenii să facă alegeri. Nu o să pretind că fake news este un fenomen nou, însă informaţiile false de astăzi circula cu o viteză mare în online. Trebuie să ne asigurăm că relaţiile publice transmit informaţii verificate cu acurateţe. De asemenea, trebuie să existe un plan de criză pentru atacurile „fake news” îndreptate contra anumitor companii. Trebuie utilizate bunele practici în social media. Platformele de fact-checking au nevoie de susţinerea noastră.”
Col. Constantin SPINU, Şeful Direcţiei informare şi relaţii publice al MAPN a arătat modul în care a acţionat instituatia în cazul unor fake-news ce au afectat direct imaginea armatei. Materialul prezentat s-a dovedit a fi un model de bune practici pentru măsurile ce pot fi luate rapid, cu efect maxim, în cazul în care suntem victime ale unor ştiri false, cu impact pe reputaţie. Dl Spinu a afirmat că ştirile false ne pot afecta pe toţi, ele nu sunt însă ceva nou, important este să le putem identifica din timp şi să lucrăm profesionist în aceste situaţii de risc. Uneori vorbim de informaţii neverificate, nu de ştiri false, acestea din urmă ajungând şi ele să fie o armă. El a mai atras atenţia şi asupra trolling-ului generat de bots. Lupta contra fake-news a fost dusă de instituţia pe care o reprezintă chiar prin colaborarea cu instituţii media mainstream, care au acordat susţinere atunci când a fost nevoie de prezentarea realităţii în situaţii ce fuseseră înfăţişate publicului prin ştiri false. Astfel, instituţiile media mainstream au fost parte a soluţiei, nu a problemei în demistificarea falsului.
Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a vorbit despre efectele dezinformării, cu exemplificarea situaţiei generate în jurul indicelui ROBOR pentru credite, precizând că avem o uşurinţă nativă, ca oameni, în a construi poveşti de tip fake-news. Construirea de fake news, de realităţi alternative poate avea un impact major în societate. Conceptul frate al fake-newsului îl reprezintă realitatea alternativă, a spus dl Suciu, făcând referire la cauzele apariţiei şi adoptării IRCC ca înlocuitor al indicelui interbancar Robor, care a fost compromis pe baza unor realităţi alternative uzitate de un politician.
Elise Mitchell, preşedintele ICCO: „Creşterea influenţei ştirilor false este determinată în principal de trei factori: Scăderea încrederii pe care consumatorii o au în media tradiţională; factorul de ecou generat de Facebook, prin algoritmul care îi serveşte fiecărui utilizator genul de informaţii pe care este deja înclinat să le creadă; şi, nu în ultimul rând, declinul presei libere în numeroase ţări.”
Dumitru Bortun a spus că, în loc de război informaţional, poate ar trebui să spunem război al semnificaţiilor, pentru că aici s-a ajuns în această epocă post-adevar. El considera drept o naivitate împărţirea ştirilor în false şi adevărate. Respectul pentru adevăr, diferenţa dintre doxa şi episteme, a reprezentat o preocupare încă din Grecia antică.
Mihai Craiu, medic pediatru, a vorbit despre efectele nocive ale faptului că, încă de acum trei ani, trei sferturi din pacienţi, în caz de boală, înainte de a merge la medic, se tratează cu ajutorul „dr. Google”, unde nu toate informaţiile sunt reale. Astăzi, această estimare este subevaluata, deoarece în caz de boală, cei mai mulţi se adresează internetului. Mihai Craiu a creat, tocmai pentru a contracara fenomenul, „Spitalul Virtual pentru Copii”, în dorinţa de a aduce educaţia medicală către părintele tânăr, un demers care a dat rezultate. Craiu a sprezentat cel mai vast domeniu de fake-news din medicina – respectiv tema vaccinării, care, prin dezinformare, a produs epidemii şi drame.
Adrian Moraru, director IPP: Fenomenul ştirilor false se suprapune peste dispariţia jurnaliştilor care să producă ştiri adevărate.
Cristian China-Birta, consultant social media, spune că este dificil de luptat cu fake news. El a atras atenţia asupra faptului că există kit-uri de cca 70 de dolari pentru creatori de fake-news.