Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor publică Ghidul de ocupare și utilizare a plajelor de pe litoralul românesc. Elaborat de Ordinul Arhitecților din România, acesta este primul document de acest tip care stabilește reguli unitare pentru organizarea spațiului de plajă, accesul public și calitatea amenajărilor.
Documentul reprezintă prima etapă a unui proces mai amplu de reformă a modului în care sunt administrate plajele din România, urmând ca în fazele următoare să fie dezvoltate soluții aplicate, direct în teren, care să stea la baza viitoarelor documentații urbanistice și a reglementărilor pentru viitoarele sezoane estivale.
„Acest ghid este primul pas prin care punem ordine într-un spațiu care a funcționat ani de zile fără reguli coerente. Nu vorbim doar despre estetică, ci despre acces public real, despre echilibru între interesul economic și protecția mediului și despre predictibilitate pentru operatori. În perspectiva noilor contracte de închiriere pe 10 ani, acest document oferă repere clare pentru modul în care vor arăta și vor funcționa plajele. Analizăm inclusiv posibilitatea ca aceste principii să devină parte integrantă din contracte, astfel încât regulile să nu mai fie opționale”, a declarat ministra Mediului, Diana Buzoianu.
Documentul vine într-un context în care litoralul românesc a trecut prin transformări accelerate – extinderea plajelor prin înnisipare, creșterea presiunii turistice și diversificarea activităților economice – fără un cadru coerent de organizare, ceea ce a generat ocupări neuniforme, blocaje de acces și scăderea calității spațiului public.
Ghidul propune un model clar de organizare a plajelor, bazat pe echilibru între utilizarea economică și interesul public, și introduce reguli concrete privind modul de ocupare, accesul și tipul de intervenții permise.
„Ghidul pe care îl lansăm astăzi este un instrument practic, construit împreună cu specialiștii, care pornește de la realitatea din teren și oferă soluții concrete pentru organizarea plajelor. Îi încurajăm pe toți operatorii să îl consulte și să îl aplice în amenajările pe care le vor realiza în perioada următoare, mai ales în contextul noilor contracte pe termen lung. Urmează etapele a doua și a treia, în care vom merge în teren, vom lucra direct pe sectoare de litoral, cu randări și propuneri de organizare care pot sta ulterior la baza documentațiilor urbanistice. Este un proces etapizat, dar cu o direcție clară: reguli unitare, adaptate fiecărei zone, și o creștere reală a calității spațiului litoral”, a declarat Elena Tudose, secretar de stat în cadrul MMAP.
În ceea ce privește ocuparea, documentul stabilește o zonă continuă de contact cu apa, care trebuie să rămână liberă de orice amplasamente, pentru a asigura circulația și accesul neîngrădit al tuturor utilizatorilor. În același timp, este păstrată limitarea utilizării șezlongurilor și umbrelelor la maximum 70% din suprafața închiriată, restul fiind rezervat obligatoriu plajei libere, pe nisip.
Accesul public devine un element central: ghidul prevede menținerea unor trasee pietonale clare și continue, fără blocaje, precum și integrarea acceselor dinspre oraș sau faleză într-un sistem coerent, adaptat fiecărei zone. Sunt încurajate soluții care facilitează accesul pentru toate categoriile de utilizatori, inclusiv persoane cu mobilitate redusă, familii cu copii sau vârstnici.
Documentul introduce reguli explicite și pentru tipul de construcții și amenajări admise. Toate intervențiile trebuie să aibă caracter temporar, să fie demontabile și reversibile, fără fundații permanente sau intervenții care afectează structura naturală a plajei. Sunt permise doar dotările strict necesare funcționării – dușuri, cabine, puncte de prim-ajutor, salvamar sau structuri ușoare pentru servicii de plajă.
În același timp, ghidul limitează dezvoltările improprii: sunt descurajate amplasările haotice, ocuparea excesivă a plajei, blocarea perspectivelor către mare și extinderea liniară continuă a structurilor comerciale. Organizarea funcțiunilor trebuie să se facă în mod controlat, în zone bine definite, pentru a păstra deschiderea vizuală și caracterul natural al litoralului.
Un capitol distinct este dedicat calității arhitecturale și materialelor utilizate. Ghidul recomandă folosirea unor materiale durabile și adecvate mediului marin (lemn tratat, metal, textile naturale) și evitarea soluțiilor improvizate, a materialelor neconforme sau a culorilor agresive care afectează coerența vizuală a plajei. Intervențiile trebuie să fie integrate în peisaj și să contribuie la o identitate unitară a litoralului.
În același timp, ghidul limitează dezvoltările improprii: sunt descurajate amplasările haotice, ocuparea excesivă a plajei, blocarea perspectivelor către mare și extinderea liniară continuă a structurilor comerciale. Organizarea funcțiunilor trebuie să se facă în mod controlat, în zone bine definite, pentru a păstra deschiderea vizuală și caracterul natural al litoralului.
Un capitol distinct este dedicat calității arhitecturale și materialelor utilizate. Ghidul recomandă folosirea unor materiale durabile și adecvate mediului marin (lemn tratat, metal, textile naturale) și evitarea soluțiilor improvizate, a materialelor neconforme sau a culorilor agresive care afectează coerența vizuală a plajei. Intervențiile trebuie să fie integrate în peisaj și să contribuie la o identitate unitară a litoralului.
Totodată, documentul introduce o diferențiere clară între tipurile de plaje (urbane, naturale sau rurale) pentru a evita aplicarea unor soluții uniforme pe întreg litoralul și pentru a adapta regulile la specificul fiecărei zone.
Ghidul acoperă șapte zone reprezentative ale litoralului – Năvodari, Mamaia, Constanța, Eforie Nord, Eforie Sud, Tuzla și Vama Veche – selectate pentru a reflecta diversitatea situațiilor existente și pentru a fundamenta reguli aplicabile la scară națională.
