România este țara Uniunii Europene cu cei mai mulți vârstnici care continuă să muncească și după ce au trecut de vârsta de pensionare, pentru că nu le ajung banii. Cu 54,3% din pensionari activi, România are dublul mediei europene.
România se află pe primul loc într-unul dintre cele mai triste topuri din Uniunea Europeană, cu cei mai mulți bătrâni care nu își permit să nu mai muncească și după ce ies la pensie, deoarece nu le-ar ajunge astfel banii pentru a trăi.
Nu mai puțin de 54,3% dintre vârstnicii români continuă să muncească și după ce au trecut de vârsta de pensionare, în condițiile în care media europeană este 28,6%, scrie agenția Novinite.
Ca în toate topurile legate de condițiile precare de viață ale oamenilor, România este urmată la mică distanță de Bulgaria, unde 53,6% dintre pensionari muncesc și după ieșirea la pensie, pentru că nu bani suficienți să se bucure de ultima parte a vieții.
Rezultatele evidențiază îngrijorări persistente privind caracterul adecvat al veniturilor din pensii în raport cu costul vieții.
La nivelul Uniunii Europene, 12,9% dintre persoane rămân angajate în primele șase luni de la pensionare. Totuși, motivațiile acestora diferă considerabil. În timp ce 36,3% continuă să lucreze pentru că le face plăcere sau doresc să rămână activi social, doar 28,6% invocă motive financiare.
Rezultatele țării reflectă, de asemenea, o tendință mai amplă din Europa de Sud-Est și de Est, unde sistemele de pensii asigură, în general, o rată de înlocuire a veniturilor mai scăzută decât în multe state din Europa de Vest.
Și în Vest mulți continuă să muncească și după pensie, dar o fac din plăcere. În România, e de nevoie
România înregistrează cea mai mare pondere din UE, 54,3% dintre pensionarii activi declarând că rămân angajați din cauza dificultăților financiare, depășind la limită Bulgaria. Urmează Croația, cu 48,2%, și Letonia, cu 47,9%. Alte țări cu ponderi relativ ridicate sunt Portugalia (39%), Ungaria (38,1%), Franța (37,7%) și Germania (35,8%).
Analiștii pun situația Bulgariei pe seama mai multor factori pe termen lung, printre care se numără pensiile medii relativ mici, impactul inflației asupra gospodăriilor cu venituri fixe, disparitățile structurale de venituri dintre Europa de Est și cea de Vest, precum și economiile personale și activele acumulate mai reduse în rândul pensionarilor.
Contrastul față de țările mai bogate din UE este deosebit de evident. În multe zone ale blocului comunitar, continuarea activității după pensionare este, mai degrabă, o decizie personală motivată de implicarea socială sau de satisfacția profesională.
În Bulgaria, însă, datele sugerează că aspectele financiare rămân principalul motiv pentru care multe persoane vârstnice rămân pe piața muncii. Împreună cu România și Croația, Bulgaria face parte dintr-un grup de țări în care angajarea după pensionare este strâns legată de necesitatea economică, mai degrabă decât de preferințele personale.
Rezultatele evidențiază un tipar regional în care o proporție semnificativă de pensionari continuă să lucreze deoarece veniturile din pensie sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile curente de trai, transformând astfel angajarea mai degrabă într-o necesitate financiară decât într-o alegere.
