În Raportul asupra stabilității financiare elaborat de BNR la iunie 2026, un raport amplu, se specifică, printre multe alte probleme, că economia României prezintă patru mari vulnerabilități structurale, și anume (bnr.ro):
1. – disciplina scăzută la plată în economie și vulnerabilități în bilanțul firmelor;
2. – nivelul scăzut al intermedierii financiare;
3. – problema demografică și lipsa forței de muncă;
4. – schimbările climatice.
În ceea ce privește economia, se arată că ,,deficitul de capitalizare al companiilor autohtone continuă să reprezinte o vulnerabilitate structurală semnificativă, limitând capacitatea firmelor de a reacționa și de a se adapta la șocuri economice și financiare, cu potențial de propagare a efectelor adverse la nivelul întregului sector corporativ și al economiei. Conform datelor la jumătatea anului 2026, numărul firmelor subcapitalizate a crescut cu 10 la sută, acestea reprezentând 8,9 la sută din totalul firmelor cu cifra de afaceri de peste 1 milion euro (+0,6 puncte procentuale anual).”
Este corect, numai că deficitul de capitalizare nu depinde exclusiv de nivelul capitalului social obligatoriu la înființare, ba aș adăuga că nu depinde aproape deloc de acesta, ci de activitatea ulterioară înființării. Numai că se pare că guvernul României a înțeles că dacă se impune o majorare a capitalului social la înființare, am rezolvat problema decapitalizării. Fals! În urma modificărilor legislative recente, la finele anului 2025, capitalul social la înființare trebuie să fie minim 500 lei, iar dacă pe parcurs va depăși cifra de afaceri de 400.000 lei, acesta să fie 5.000 lei. Numai că această majorare nu rezolvă deloc problema capitalizării, deoarece acest capital se va consuma imediat după înființare, cum este și normal acest lucru, pentru că orice activitate a unei companii începe cu niște cheltuieli, apoi realizezi venituri. Numai că BNR crede în măsurile guvernului, pentru că specifică în Raport: ,,Aceste vulnerabilități ar putea fi ameliorate de măsurile legiferate la finalul anului 2025 cu privire la activitatea firmelor din România, care includ: creșterea și diferențierea cerințelor de capital în funcție de cifra de afaceri, obligativitatea unui cont de plăți în România, reglementări mai stricte privind firmele inactive și dizolvarea acestora și condiționarea cesionării părților sociale de achitarea obligațiilor fiscale restante.”
Cum rezolvă problema decapitalizării firmelor existența unui cont de plăți în bancă? Nicicum! Crede cineva că dacă o companie nu merge bine din varii motive, un capital social de 500 lei sau 5.000 lei rezolvă problema? Aceste surse financiare, respectiv capitalul social de început, sunt utilizate doar pentru startul afacerii, sunt oricum insuficiente, în schimb poate bloca din entuziasmul antreprenorial. Dacă facem un inventar la nivelul U.E., iată care este capitalul social minim în toate țările membre:
| Țară | Capital Social Minim |
| Austria | 10.000 EUR |
| Belgia | 0 EUR |
| Bulgaria | 2 BGN |
| Cipru | 0 EUR |
| Croația | 2.500 EUR |
| Danemarca | 40.000 DKK |
| Estonia | 0 EUR |
| Finlanda | 0 EUR |
| Franța | 1 EUR |
| Germania | 1 EUR (UG) / 25.000 EUR (GmbH) |
| Grecia | 1 EUR (IKE) |
| Irlanda | 1 EUR |
| Italia | 1 EUR |
| Letonia | 1 EUR |
| Lituania | 2.500 EUR |
| Luxemburg | 1 EUR (SARL-S) / 12.000 EUR (SARL) |
| Malta | 1.165 EUR |
| Olanda | 0,01 EUR |
| Polonia | 5.000 PLN |
| Portugalia | 1 EUR |
| Cehia | 1 CZK |
| România | 500 LEI |
| Slovacia | 5.000 EUR |
| Slovenia | 7.500 EUR |
| Spania | 1 EUR |
| Suedia | 25.000 SEK |
| Ungaria | 3.000.000 HUF |
Putem vedea că în majoritatea țărilor această cerință este simbolică, chiar 0 euro (Belgia, Cipru, Estonia, Finlanda) sau 1 euro (Franța, Germania, Spania, Italia etc). Oare și aici sunt decapitalizate firmele, și dacă da, de ce nu majorează și ele capitalul social minim? Pentru că nu acesta este determinant în succesul companiilor, ci activitatea pe care o va desfășura ulterior, iar în funcție de activitatea, domeniul de activitate, benevol investitorii vor majora capitalul social. Cu alte cuvinte, majorările se vor face natural, în funcție de strategiile companiilor. Cam așa funcționează o piață concurențială normală, reglementările sunt bune, dar cu măsură, pentru că o suprareglementare poate inhiba activitatea economică, pe de altă parte, o subreglementare poate duce la fraudarea impozitelor și taxelor datorate, totul este să găsim punctul optim al reglementării, indiferent de ținta avută în vedere.
