Deficitul bugetar la 6 luni ale anului 2026 a fost de 2%, comparativ cu 3,68% a perioadei similare anului 2025. Cum s-a realizat acest lucru? Ce s-a întâmplat că am ajuns la acest procent cu 46% mai mic decât în 2025? Dacă analizăm execuția bugetară pe 6 luni și comparăm anii 2025 și 2026, putem observa că:
– veniturile bugetare în 2026 au fost 342,5 miliarde lei, față de 310,5 miliarde lei în 2025, deci un venit mai mare cu 32 miliarde lei, adică undeva pe la 6,1-6,2 miliarde euro;
– cheltuielile bugetare în 2026 au fost 383,5 miliarde lei, față de 380,3 miliarde lei, deci o cheltuială mai mare cu 3,2 miliarde lei, adică undeva pe la 0,6 miliarde euro.
După cum se poate constata, creșterea veniturilor este ceea ce a salvat deficitul bugetar, cel puțin pe aceste 6 luni, ori asta ne arată că problema nu este la venituri, ci la cheltuieli. În condițiile în care, de exemplu, pensiile sunt înghețate de 1 an și jumătate, care sunt cheltuielile care nu pot fi nicicum stabilizate, dacă nu reduse? Păi, situația este următoarea:
– cheltuielile de personal au scăzut în 2026, de la 85,5 miliarde lei în 2025, la 82,1 miliarde lei;
– asistența socială a scăzut de la 126,5 miliarde lei în 2025, la 126 miliarde lei în 2026;
– dobânzile au crescut în 2026 la 29,4 miliarde lei, de la 25,2 miliarde lei în 2025;
– cheltuielile cu bunurile și serviciile au crescut în 2026 la 49,4 miliarde lei, de la 45,5 miliarde lei în 2025.
Astfel, datele ne arată că ceea ce ține de veniturile persoanelor fizice, adică salarii și asistență socială, acestea au scăzut ca și finanțare de la buget, în schimb au crescut cheltuielile cu bunurile și serviciile, precum și cele cu dobânzile. De altfel, cheltuielile cu dobânzile sunt mai mari decât cheltuielile cu investițiile, astfel cheltuielile de capital în 2026 au fost de 20,9 miliarde lei, iar în 2025 au fost 27,3 miliarde lei, totuși în 2025 dobânzile au fost mai mici, 25,2 miliarde lei. Ce alte încasări au mai salvat deficitul? Încasările din PNRR. În 2026 sumele încasate au fost în valoare de 12,3 miliarde lei, față de 5,5 miliarde lei, la care se adaugă 5,4 miliarde lei aferenți cadrului financiar 2014-2020, adică un total de 10,9 miliarde lei încasați în 2025. Acum vedem de ce sunt atât de importante sumele venit de U.E. prin PNRR sau prin alte programe. Veniturile fiscale, adică impozitul pe profit, salarii, venit, câștiguri de capital, impozite și taxe pe proprietate, TVA, accize, contribuții de asigurări sociale etc., au crescut în 2026 cu 24, 2 miliarde lei, de la 152,5 miliarde lei, la 176,7 miliarde lei. Cu alte cuvinte, greul este dus de contribuabili, persoane fizice și juridice, dar, oare nu ar trebui să reducem și cheltuielile? Nu ar trebui să astupăm ,,găurile” din sacul bugetar? Mă gândesc la acele companii-fantomă ale statului care drenează banul public de ani și ani de zile, le spun fantomă pentru sunt pe pierderi de atâția ani, pe profit sunt doar cele din energie sau cele care au monopol pe diferite activități.
