Comisia Europeană solicită explicații autorităților române cu privire la prevederile din noua Lege a integrității care ar putea duce la pierderea mandatului de către primarul Timișoarei, Dominic Fritz. Oficialii europeni vor să afle dacă modificările pot fi aplicate retroactiv și dacă respectă principiile securității juridice și proporționalității.
Potrivit informațiilor obținute de G4Media și confirmate de Digi24, Comisia Europeană analizează modificările legislative adoptate de România în cadrul reformei Agenției Naționale de Integritate (ANI), inclusă în Planul Național de Redresare și Reziliență.
Oficialii europeni ar solicita clarificări cu privire la mecanismul prin care noile prevederi ar urma să fie aplicate și vor să se asigure că acestea respectă principiile dreptului european, securitatea juridică și caracterul neretroactiv al legii.
Reforma ANI este inclusă în cea de-a șasea și ultima cerere de plată din PNRR, care nu a fost încă depusă de autoritățile române.
USR acuză aplicarea retroactivă a legii
Reprezentanții USR susțin că modificările legislative au efect retroactiv în cazul aleșilor locali care au fost declarați în conflict de interese pentru fapte comise în trecut.
În cazul lui Dominic Fritz, liderul USR și primarul Timișoarei, aplicarea noilor prevederi ar putea duce la încetarea mandatului după promulgarea legii.
Situația nu ar viza doar edilul Timișoarei, ci și alți primari din țară aflați în situații similare.
Comisia Europeană analizează și proporționalitatea sancțiunilor
Un alt aspect urmărit de oficialii europeni ar fi proporționalitatea sancțiunilor prevăzute de noua legislație.
Potrivit informațiilor Digi24, Bruxelles-ul vrea să verifice dacă sancțiunile sunt proporționale cu gravitatea faptelor și dacă încetarea automată a unui mandat obținut prin votul cetățenilor respectă acest principiu.
Discuțiile privind modificarea Legii integrității au generat în ultimele săptămâni controverse între reprezentanții Puterii și cei ai Opoziției.
Miza, legată și de ultima cerere de plată din PNRR
Clarificările solicitate de Comisia Europeană apar în contextul evaluării reformelor asumate de România prin PNRR.
Cea de-a șasea cerere de plată, care include și reforma privind ANI, este ultima etapă de acest tip din cadrul mecanismului și nu a fost încă transmisă oficial de România către Comisia Europeană.
